Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă raportul asupra inflației: „Plouă în mai, avem mălai! Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație. Să facem corecţie fiscală și să creștem venituri nu funcționează”

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile, iar în cursul zilei de marți, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat raportul.

”Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole, aluminiu. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor.
Inflația de bază, pe care putem să o controlăm noi, a decelerat din cauza reducerii cererii de consum și din cauza scăderii costului cu forța de muncă.

„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se duce până la 11%”, a spus Mugur Isărescu, precizând că, ulterior, inflația ar urma să coboare accelerat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Avem o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă,. din punct de vedere al inflației. Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o „stabilitate”, o menținere a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.
Și volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănunțul este social dureros, dar acționează în sensul temperării inflației. Companiile au optimizat cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice.

Alte articole

Mugur Isărescu are veşti proaste: „Nu ne permitem reducerea TVA-ului şi nici indexarea pensiilor”

Curs BNR 20 mai 2026. Mugur Isărescu: „Eu nu vă zic că ar trebui să vă obişnuiţi cu cursul actual”

Deviația PIB-ului este „puternic negativă”, o restrângere a activității economice. Partea bună e că ne ajută la inflație, temperează cererea.
Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social.

Așteptările privind evoluția economiei nu sunt optimiste, dar nici dezastruos pesimiste, sunt realiste. Avem o traiectorie pozitivă, crescătoare a investițiilor în ultimele trimestre din 2025, sperăm să o vedem și în 2026.

Mugur Isărescu, BNR: „Noi nu am ținut cursul artificial, și asta se vede din evoluția rezervelor”

Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. Criza politică nu ajută în acest sens. Ea ne poate aduce creștere economică. Varianta să facem corecție fiscală și în același timp să sporim veniturile, consumul, nu funcționează. Sunt măsuri care sunt conflictuale. Dar asta funcționează”, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Sperăm să avem un an agricol bun și anul acesta, până acum arată bine. Se spune că „plouă în mai, avem mălai”. Posibil să avem o recoltă bună de cereale care ne va ajuta.

„Nivelul rezervelor internaționale. Fac o precizare, cum că e cursul artificial ținut. Noi nu am ținut cursul artificial, și asta se vede din evoluția rezervelor. Trebuia să vindem cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial, și atunci cum mai creșteau rezervele internaționale. Au crescut cu 40 de miliarde de euro, în ultimii cinci ani, adică s-au dublat. Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor nu le-am făcut direct în piață, ci de la Ministerul de Finanțe.  Ministerul de Finanțe în loc să vândă încasările valutare, din fonduri europene, din împrumuturi externe, direct în piață, cu variații foarte mari asupra cursului de schimb – când au nevoie de bani, de lei, nu vând 20 de milioane, ci ne vând nouă 1 miliard, 2 miliarde de euro. Într-o piață valutară destul de subțire, vă dați seama ce înseamnă să vinzi într-o zi un miliard de euro.  Înseamnă o apreciere puternică a cursului, pe urmă o depreciere. Deci în loc să vândă Ministerul de Finanțe direct în piață, a vândut Băncii Naționale. Este adevărat, am creat lichiditate, am sterilizat-o dacă a fost nevoie să o sterilizăm. Altfel, ea se sterilizează automat în fiecare zi, se duce la facilitatea de depozit, și am evitat variațiile foarte mari ale cursului. Acum câțiva ani am făcut un calcul: dacă am fi lăsat ca Ministerul de Finanțe să vândă surplusul, ei nu pot să consume la interior valută, cel mult să plătească o parte din datorii de valută, doar toate le fac prin BNR. Dacă nu ni le-ar fi vândut nouă și s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde care s-au adunat în rezerva BNR în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4. Așa și acum.
Cursul a fost ținut artificial în sensul că nu s-a apreciat, nu l-am lăsat să se facă 4,4, dar nu că l-am ținut prea sus. Toți indicatorii de rezervă sunt în limitele optime, acolo unde trebuie să fie, inclusiv cel calculat de FMI – ARA EM. Nu puteam să păstrăm rezervele unde trebuie, dacă ne apucam să ținem cursul contra pieței și aiurea.

Unii fac calcule sub diverse forme, se uită la inflația calculată pe prețurile de consum și compară cu alte țări. La noi inflația a fost mai mare. Dar nu e cel mai bun indicator. Pentru că exportatorii nu exportă mărfurile din raftul magazinului. Un indicator mai bun ar fi să compari prețurile cu ridicata. Dar cel mai bun indicator ca să calculăm un curs real ar fi să iei costurile cu forța de muncă și care arată că nu am fost în toată această perioadă foarte supraevaluați.

Legat de nivelul actual, de regulă nu comentăm intervențiile în piață. Dar trebuie să vă spun că spre deosebire de aprilie-mai anul trecut, intervențiile noastre au fost mult mai mici, mult-mult mai mici, pot să pun și trei de „mult”, mult-mult-mult mai mici. Și cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru. Poate să fie aici. Se pare că, la nivelul actual, e putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat, cursul pare să fie echilibrat pe piață. Depinde însă de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică.
Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.
Mai spun ceva, să se rețină: de multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele. Sunt momente în istoria cel puțin financiară în care vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite au fost mai tari.

„Dacă un negustor apucă să majoreze prețul, nu se uită că s-a apreciat cursul”

Alții și-au permis să folosească cursul mai flexibil. Noi nu puteam face astea, aveam deficite fiscale mari, deficite de cont curent mari, deficite comerciale mari. Această particularitate a României, a populației, se uită la cursul de schimb ca la un indicator de încredere. Mișcările prea violente nu fac bine.

Acum câțiva ani am făcut un alt calcul. Care ar fi influența unui procent de apreciere și unui procent de depreciere. Procentul de depreciere se duce mult mai repede în prețuri – cam o treime. Procentul de apreciere aproape nu se observă, nu pare să fie credibil. Dacă un negustor apucă să majoreze prețul, nu se uită că s-a apreciat cursul. Foarte interesant cum își păstrează analiștii bancari încrederea în evoluția inflației, înseamnă că au încredere și în noi.
Pe partea de operatori economici, e mai mare să fie variațiunea. Prognoza: avem două lucruri. Cu datele de acum două săptămâni, când s-a făcut raportul. La creștere economică, avem la nivelul Uniunii Europene o creștere semnificativ mai mică în 2027″, a mai spus Mugur Isărescu.

Citește și: Tic-tac, tic-tac! Ministrul interimar al Finanțelor avertizează: ”31 iulie, un nou test de credibilitate economică pentru România”. Ce sa va întâmpla atunci

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.

Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste așteptări în trimestrul IV 2025 și este așteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale, coborând și menținându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.