Cu rucsacul și copilul în spate, pe 15 august 2025, zi de mare sărbătoare a ortodoxiei române, Nicușor Dan a urcat pe munte până la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, și a asistat la slujba din lăcașul în care a slujit părintele Arsenie Boca.

Cel de-al doilea gest ieșit din tiparele prezidențiale a fost că primul său concediu ca președinte și l-a petrecut la fel, cu rucsacul și cu copilul în spate, pe meleagurile Republicii Moldova.

Aceste două gesturi care au șocat lumea, făcând-o să vorbească, definesc și explică actualul comportament politic pro-occidental, pro-american, pro-românesc, suveranist, naționalist și unionist al președintelui României, ce pare a-i contura și direcționa mandatul. Propaganda a fost lăsată în aer și cu trenul de aterizare blocat din cauza acțiunilor sale de președinte al tuturor românilor.
Cu băiețelul în spate și fetița de mână, Nicușor Dan s-a dus, împreună cu mama copiilor săi, să asiste la slujba de Sântă Mărie, ținută la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde a slujit și a fost stareț, în anii 40, părintele Arsenie Boca, trecut în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.

De la mănăstire, președintele a făcut o drumeție pe Valea Sâmbetei, până la chilia pe care Sfântul Ardealului și-a săpat-o în stâncă și în care s-a nevoit în schimnicie și în rugăciune. Nicușor Dan a ținut să strice obiceiul încetățenit de ani de zile de a participa la festivitățile din Constanța, prilejuite de Ziua Marinei, și a făcut altfel decât predecesorii săi de la Cotroceni.
Dincolo de explicațiile date presei, gestul său are, însă, cu totul alte conotații și transmite un semnal. Făgăraș, locul copilăriei în care președintele a fost crescut și educat, a fost și cuibul părintelui Arsenie Boca, acuzat de Securitatea comunistă că ar fi fost legionar. De pe urma acestei acuzații, părintele a pătimit, fiind închis în temnițele comuniste și trimis la muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Numai că, oricât s-au străduit, securiștii școliți de NKVD n-au reușit să probeze niciodată acuzația privind apartenența sa la Mișcarea Legionară.
Această solidaritate se regăsea și la miile de oameni care asistau la slujbele părintelui Arsenie Boca, supravegheate și înregistrate de către Securitate, dar și la cei care îi ajutau cu hrană, haine și informații pe partizanii din Munții Făgăraș. Pentru că, în realitate, partizanii precum Ion Gavrilă Ogoranu, Elisabeta Rizea și alții, torturați de Securitate și sacrificați pe motiv că ar fi legionari, erau de fapt oameni cu convingeri pro-occidentale care se opuneau comunismului instaurat de sovietici cu tancurile Armatei Roșii și nu aveau nicio treabă cu ideologia legionară. Ei luptau pentru drepturile și libertățile lor cetățenești și îi așteptau pe americani ca să salveze România din ghearele rușilor. Au existat și încercări ale partizanilor de a contacta Legația Americană de la București, însă acestea au fost sporadice, ineficiente și, în multe cazuri, monitorizate sau chiar înscenate de Securitate, scrie Monitorul de Făgăraș. Conform dosarelor deja desecretizate, în ciuda faptului că CIA avea în atenție mișcarea de rezistență din Munții Făgăraș, partizanii nu au primit bani, arme sau echipamente semnificative din partea SUA. Se prea poate să fi fost finanțați pe ascuns, dar nu există dovezi în acest sens. Sigur este însă faptul că americanii n-au venit niciodată să ne salveze de ruși. Nicușor Dan a fost crescut în acest spirit pro-occidental de la Făgăraș.
Și dacă americanii au venit, în sfârșit, Nicușor Dan a vrut să ne arate prin acest gest că este un pro-american, nu neapărat unul care are o șapcă MAGA ascunsă în șifonier, ci unul pro-actualul conservatorism american și pro-actuala doctrină americană antisorosistă.
Nicușor Dan a fost lăudat de președintele american pentru participarea la Consiliul Păcii, dar să nu uităm, totuși, că el avea deja câteva antecedente de conservatorism american.
”Sunt împotriva acceptării comportamentului homosexual în spațiul public, în România. Consider că aceasta ultragiază valorile tradiționale și astfel, identitatea mea colectivă, legitimă.”, scria el în revista Dilema din martie 2000. Șaptesprezece ani mai târziu, acesta avea să fie și motivul demisiei sale din USR. Printr-un referendum online intern, 52,9% dintre useriști s-au poziționat în favoarea comunității LGBT. Dezamăgit de această poziționare a partidului, Nicușor Dan și-a dat demisia din USR pe 1 iunie 2017.
Era de așteptat să participe la referendumul pentru susținerea familiei tradiționale, din 2018, însă, fiind ales primar general, nu a vrut nici până azi să dezvăluie cum a votat. Dar simplul fapt că s-a dus la vot i-a șocat pe propagandiști. După ce Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni, reziștii au protestat, s-au dat cu fundul de pământ dorind să-și pună oamenii la șefia parchetelor pentru a controla justiția cu ajutorul dosarelor. Numai că și-au rupt dinții într-o nucă tare.
Apoi, în iulie 2025, președintele Nicușor Dan i-a enervat din nou pe reziști după ce a întors din drum Legea Vexler, care combate antisemitismul și xenofobia. Rememorând, probabil, abuzurile comuniștilor care vedeau legionari peste tot, el a atacat-o la CCR, invocând neclaritatea și neconstituționalitatea legii. Drept urmare, inițiatorul legii a protestat returnând decorația primită de la statul român. Dar, în cele din urmă legea a trecut de CCR și de Parlament fiind adoptată în forma sa inițială.
Când jurnaliștii români au aflat, vineri 8 august 2025, că președintele Nicușor Dan se îndreaptă cu mașina înspre Vama Albița, ca să se întâlnească cu președinta Maia Sandu, au crezut că cei doi vor merge să inspecteze fluidizarea traficului de la frontieră. Dar mașina prezidențială nu s-a oprit în vamă pentru că Nicușor Dan venise în vacanță. Abia seara, când sute de postări cu Maia și Nicușor, asistând la un concert ori făcând baie de mulțime pe malul Răutului, au inundat rețelele de socializare, s-a aflat că președinții celor două țări au fost la Festivalul Lupilor, organizat de Alex Calancea și formația sa, în satul Trebujeni din raionul Orhei. ”Președinții noștri”, ”Iată, așa trebuie să fie președinții, oameni normali”, ”Imaginați-vă că în locul lor puteau fi pe covoraș Stoianoglo cu Simion.” sunt doar câteva dintre mesajele care însoțeau clipurile și fotografiile cu cei doi președinți.

A doua zi, Maia Sandu și oaspetele său, Nicușor Dan, s-au dus să mănânce zeamă, adică ciorbă moldovenească, la Festivalul Zemii, organizat anual de Ministerul Culturii, în satul Șipoteni din raionul Călărași. Și a explicat presei de ce a ales să-și petreacă concediul în Moldova.
Președintele Dan a declarat presei că în Basarabia se simte la fel ca atunci când, copil fiind, părinții îl lăsau, vara, la bunici, vreme de două luni, și că zeama moldovenească seamănă la gust cu ciorba făcută de soacra sa din Vaslui.
După cum reiese și din acest videoclip, Nicușor Dan a fost și la reședința prezidențialaă de la Condrița unde a făcut o drumeție în natură împreună cu cei doi copii și mama lor. ”Astăzi am făcut o drumeție în natură, iar copiii au fost cei mai încântați.”, a scris președintele sub postarea sa. Faptul că președintele României și-a făcut prima vacanță din mandat mâncând zeamă, ascultându-i pe Lupii lui Calancea și hălăduind cu rucsacul și copilul în spate pe coclaurile Moldovei, anunțându-ne că va repeta exepriența și în această vară, este al doilea gest cu o semnificație aparte. Obiectivul major al primului său mandat va fi oprirea vrajbei, reunificarea națiunii române și unirea Republicii Moldova cu România. Adică înfăptuirea României Mari.
Deloc întâmplător, după vacanța petrecută de Nicușor Dan pe plaiurile Moldovei și Maia Sandu a tot vorbit despre unire.
”Unirea cu România ar putea grăbi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu, pe 29 aprilie 2026, Maia Sandu, într-un interviu din cotidianul francez Le Monde.
Relațiile dintre președinții Nicușor Dan și Maia Sandu sunt excepționale, la fel și relațiile dintre țările pe care ei le conduc. Deși traversează o situație economică grea, România nu numai că nu a interzis importurile de vinuri modovenești, cum a făcut, recent, Franța, dar sprijină Republica Moldova cu gaze și energie. Pe de altă parte, Maia Sandu se bucură de o mare popularitate în rândul românilor. Conform unui sondaj INSCOP, peste două treimi dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedinte al Republicii Moldova și peste 50% dintre români cred că ea contribuie în mare măsură la apropierea dintre București și Chișinău.
”Datele indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcţia pro-europeană şi cu apropierea de Bucureşti. Percepţia foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România şi nu de Rusia arată că imaginea preşedintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorităţi solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influenţa rusă şi de ancorare definitivă în spaţiul european şi occidental. Diferenţele dintre electoratele politice şi categoriile sociale arată însă că percepţia asupra Maiei Sandu este, parţial, şi un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene şi urbane o susţin covârşitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul naraţiunilor ostile promovate de liderii formaţiunii”, a explicat directorul Inscop Research, Remus Ştefureac, conform cursdeguvernare.ro.
În aceste condiții, n-ar fi de mirare dacă președintele Nicușor Dan i-ar da Maiei Sandu funcția de premier ori o altă funcție, adecvată rangului său, la vârful statului român, pentru a grăbi astfel unirea mult visată. Într-o eventuală astfel de reușită, oare ce ar mai spune propaganda care astăzi urlă că Nicușor atacă Europa și că este trumpist? Ce ar zice, oare, și AUR dacă o astfel de acțiune de înfăptuire a Unirii ar reuși?
În concluzie, aceste două gesturi atipice unui președinte, vizita la mănăstirea din Munții Făgăraș la care a slujit părintele Arsenie Boca și vacanța petrecută cu familia în Basarabia explică anumite elemente ale noului comportament politic al lui Nicușor Dan. Dar apropierea sa de valorile americane nu este deloc bine văzută de reziști. În acest context, aceștia îi reproșează că a fost singurul lider european care a onorat invitația lui Donald Trump la Consiliul Păcii, că a permis SUA să utilizeze Baza militară de la Mihail Kogălniceanu în războiul cu Iranul, motiv pentru care Trump a lăudat România, că s-a distanțat de proiectul lui Macron de extindere a umbrelei nucleare franceze și că a criticat Comisia Europeană pentru greșelile sale.
Dar prin acțiunile criticate de reziști șeful statului a demonstrat că are o atitudine prezidențială corectă, democratică, constituțională, ceea ce pentru reziști este rău. El respectă constituția, este echilibrat, echidistant politic, nu ține partea partidului său, nu face ceea ce îi cer hoardele rezist în schimbul votului acordat și nu ascunde abuzurile din vremea lui Kovesi.
Propaganda îl toacă pe Nicușor Dan pentru că respectă Constituția, pentru că este președintele tuturor românilor și pentru că, inclusiv prin criticile aduse UE și deciziilor aiuritoare ale Bruxelles-ului, are o atitudine ușor naționalistă, dar nu eurosceptică sau extremistă, de tip AUR, și un comportament politic bazat pe valorile care contează pentru țară. Toate acestea, inclusiv prin modul în care se poziționează în legătură cu faptul că partidele trebuie să se înțeleagă cu privire la formarea noului guvern, arată că președintele îi respectă la fel pe toți românii.