Trecerea la moneda Euro, posibilă din nou pentru România. Explicațiile oferite de reprezentanții BNR

Aderarea României la zona euro ar putea reprezenta cel mai important obiectiv al țării, după ce se încheie procesul de aderare la OCDE.

Leonardo Badea, prim-viceguvenatorul Băncii Naționale a României (BNR) a vorbit despre problema aderării la zona euro, din perspectiva nivelului de siguranță al sistemul bancar.

Citește și: Mugur Isărescu: Euro ar fi fost 4,4 lei fără intervențiile din ultimii 5 ani. Explicațiile oferite de guvernatorul BNR

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ultimele decenii, experiența internațională a arătat că diferențele de dezvoltare dintre state sunt influențate nu doar prin resurse naturale, poziționare geografică sau alte avantaje materiale specifice, ci și prin robustețea instituțiilor publice, capacitatea acestora de a transmite încredere și a asigura predictibilitate și modul în care reușesc să faciliteze gestionarea de către actorii economici a riscurilor, perioadelor de tensiune și incertitudine.”, a spus Leonardo Badea.

Alte articole

Vine nota de plată pentru românii care câștigă în lei și cheltuiesc în euro. Ce înseamnă pentru noi euro la 5,35 lei și cât ne-ar costa pragul de 6 lei

Luca Niculescu, optimist în privința deficitului bugetar: „Vom rămâne în cifra de deficit pe care ne-am propus-o”. Ce spune premierul desemnat despre aderarea României la OCDE

Potrivit acestuia, cadrul de rezoluție aplicat băncilor și util în situațiile în care apar slăbiciuni în sistemul bancar, este un element important în drumul României către zona euro.

„Pentru România, din fericire, succesul în domeniul rezoluției bancare nu se contabilizează în numărul de crize gestionate prin mecanismul rezoluției, ci mai ales în cele care nu au avut loc. Acest tip de succes – greu perceptibil prin natura sa, dar cu atât mai valoros — este rezultatul unui efort comun și al unei responsabilități împărtășite între instituțiile sectorului bancar și autoritățile cu rol de reglementare, supraveghere, rezoluție, sau macroprudențial. Într-un mediu economic și financiar caracterizat de transformări rapide și de incertitudini persistente, consolidarea continuă a capacității de prevenție, intervenție și coordonare instituțională rămâne esențială pentru menținerea încrederii în sistemul financiar și pentru întărirea rezilienței acestuia pe termen lung.”, a arătat oficialul BNR în concluziile materialului amintit.

„Deși în prezent România nu este membră a Uniunii Bancare, funcția de rezoluție bancară a Băncii Naționale a României nu poate fi considerată o activitate izolată de dimensiunea europeană. Dimpotrivă, ea trebuie înțeleasă și exercitată în strânsă legătură cu obiectivul strategic pe termen lung al aderării României la zona euro și, ca pas premergător necesar, al participării la Uniunea Bancară. Adoptarea monedei unice presupune, în stadiul actual al arhitecturii europene, și aderarea la Uniunea Bancară. Aceasta înseamnă că gradul de pregătire al autorităților naționale – ca și cel al instituțiilor de credit – pentru funcționarea în cadrul Uniunii Bancare devine un criteriu implicit și de substanță al convergenței spre zona euro.”, a mai punctat Leonardo Badea, potrivit Studii Financiare.

Citește și: Ne-au bătut la Eurovision, ne bat și la salariul șefului de stat! Cât încasează președinta Bulgariei în comparație cu Nicușor Dan