Nicușor Dan a atacat la CCR legea care majorează cota de intervenție la urșii bruni pentru 2026

Președintele Nicușor Dan a atacat joi la Curtea Constituțională (CCR) legea ce stabilește noile cote de intervenție și prevenție pentru populația de urs brun.

Șeful statului argumentează că actul normativ riscă să încalce atât Constituția, cât și normele europene privind protecția speciilor sălbatice, criticând prevederile ce permit extragerea, în 2026, a 859 de urși în cadrul cotei de prevenție și a altor 110 exemplare pentru intervenții.

Citește și : Nicușor Dan cere transparentizarea donațiilor către ONG-uri în fața statului: „Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții (…) nu sunt suficiente.

Alte articole

Raluca Turcan îl atacă pe Nicuşor Dan: De ce a vrut să rupă PNL, dar nu s-a pus nicio se cundă problema fracturării PSD?

Petrișor Peiu, despre câștigătorii și pierzătorii crizei politice: Nicușor Dan și-a neutralizat principalul adversar, Ilie Bolojan este marele pierzător

Legea criticată inversează logica art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate în sensul în care măsura letală este tratată ca instrument principal de management al speciei, iar nu ca ultimă soluție.”, argumentează președintele.

Șeful statului consideră că legea nu oferă garanții suficiente privind menținerea populației de urs brun într-o stare favorabilă de conservare.

„Condiția menținerii populației speciei într-un stadiu corespunzător de conservare nu poate fi considerată îndeplinită prin simpla invocare a unei estimări globale a numărului de exemplare existente la nivel național”, se arată în documentul transmis Curții Constituționale.

În sesizare se precizează că derogările trebuie să fie „individualizate și punctuale, nu colective și prestabilite”, iar legea contestată transformă o măsură excepțională într-un mecanism permanent.

Nicușor Dan mai este de părere că Parlamentul și-a depășit atribuțiile prin stabilirea directă, prin lege, a cotelor de extracție.

„Prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă (…) care prin natura ei aparține executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct.

Când aceeași materie este reglementată prin lege, controlul de legalitate al instanțelor de drept comun dispare”, se mai arată în document.

Șeful statului reclamă și faptul că unele interdicții introduse în lege nu sunt însoțite de sancțiuni clare.

„O normă care interzice un comportament (…) dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală”, se precizează în sesizare.

Citește și : Ne-au bătut la Eurovision, ne bat și la salariul șefului de stat! Cât încasează președinta Bulgariei în comparație cu Nicușor Dan

Președintele a criticat și lipsa unui sistem de monitorizare care să împiedice depășirea cotelor aprobate pentru recoltarea urșilor și a cerut CCR să admită sesizarea și să constate că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Context

Camera Deputaților a adoptat decizional, pe 22 aprilie, propunerea legislativă care stabilește cota de intervenție preventivă în cazul populației de urs brun din România pentru anul 2026.

„În vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, pentru anul 2026 se aprobă un număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, și un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național.

Exemplarele din specia urs brun care reprezintă nivel de intervenție la nivel național pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2026, de către personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului prin metodele «la pândă» și «la dibuit». Recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani este interzisă”, arată proiectul de lege.