Legea salarizării 2026. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027.
Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.
O prevedere importantă vizează protejarea angajaților care, în urma noii încadrări, ar avea venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. În aceste cazuri, proiectul prevede acordarea unei „diferențe salariale tranzitorii”, valabilă cât timp persoana rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența nu se acordă personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.
Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri. În prezent există 151 de sporuri în sistemul public, iar proiectul elimină 87 dintre acestea.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a explicat ministrul interimar al Muncii.
„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a spus Pîslaru. Sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi limitate, ca regulă generală, la 20% din suma salariilor de bază, soldelor de funcție sau indemnizațiilor, la nivel de ordonator principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite tipuri de sporuri, cum ar fi cele pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau munca suplimentară.
Proiectul introduce și premii de performanță, care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestor premii nu poate depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale ordonatorului principal de credite, iar premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, aplicarea acestei prevederi ar urma să fie limitată la personalul didactic, didactic auxiliar și personalul ANAF.
Instituțiile publice vor avea obligația să publice, de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și veniturilor salariale, inclusiv salariul de bază, sporurile, majorările și alte drepturi în bani sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei.
Reforma vine într-un calendar strâns. Noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro.