Când scăpăm de „domul de căldură”, fenomenul meteo periculos care transformă Europa într-un cuptor. ANM explică mecanismul care aruncă România în caniculă extremă

„Se tot vorbește în ultima perioadă despre „domul de caldură” și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vasta arie de presiune atmosferica ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destrama norii și încalzește puternic aerul spre suprafata), iar în plan orizontal circulația este divergentă. Totodată, această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, potrivit ANM.

Ce este „domul de căldură” și cum funcționează

Din punct de vedere meteorologic, fenomenul reprezintă o vastă zonă de presiune atmosferică ridicată ce s-a consolidat deasupra Europei. În interiorul acesteia, aerul coboară din altitudine către suprafață, procesul fiind cunoscut ca subsidență.

Vezi și Alertă meteo cod galben. ANM anunță două zile de furtuni violente și vijelii după căldura sufocantă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„O masă de aer cald prezentă la altitudini mari s-a deplasat dinspre nordul Africii către Europa vestică, creând o zonă de înaltă presiune (un „blocaj atmosferic”). Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă.

Alte articole

CFR Călători reia, din iune, călătoriile directe către Varna, Sofia și Istanbul. Cât vor costa biletele

Zodia care riscă să rămână fără job la începutul verii. Previziunile făcute de Cristina Demetrescu

Conform legilor fizicii atmosferice, comprimarea aerului (comprimarea adiabatică) generează o încălzire termică semnificativă spre straturile de aer din apropierea suprafeței solului și elimină aproape complet din umezeala aerului, permițând radiației solare intense să încălzească puternic suprafața. Aceasta situație persistă de mai bine de o săptămână, astfel că țările din vestul Europei se confruntă cu un val de căldură timpuriu și excepțional ca intensitate și extindere spațială. Precipitațiile și norii lipsesc pe zone întinse din Europa, ceea ce este întradevar atipic pentru o perioada din an considerata ploioasa din punct de vedere climatologic”, a transmis ANM.

Franța este printre cele mai afectate țări. Conform serviciului meteorologic Météo-France, ziua de 26 mai 2026 a devenit oficial cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o temperatură medie zilnică de 24,8 grade Celsius. Valorile maxime au depășit cu 10 până la 15 grade Celsius mediile climatologice ale sfârșitului de mai, iar peste 350 de stații meteo au înregistrat noi recorduri, cea mai ridicată temperatură fiind măsurată la Hossegor, în sud-vestul Franței: 37,1 grade Celsius.

Météo-France spune că acest episod de căldură a apărut cu aproape trei săptămâni mai devreme decât cea mai timpurie caniculă consemnată anterior în Franța, cea din iunie 2022. Experții atrag atenția că, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de fenomene devin mai frecvente, mai intense și apar tot mai devreme în cursul anului.

Temperaturi mari au fost înregistrate și în alte state europene. De pildă, Marea Britanie a consemnat un nou record național pentru luna mai, cu 35,1 grade Celsius la Londra (Kew Gardens), depășind vechiul record de 32,8 grade Celsius, stabilit în 1922 și 1944. În Spania, temperaturile au urcat până la 37,8 grade Celsius în sudul țării, în zonele Sevilla și Cordoba. Și Portugalia a raportat cea mai ridicată temperatură de pe continent: 39,4 grade Celsius la Mora, localitate situată la est de Lisabona. În Germania, orașul Regensburg din Bavaria a atins 33,2 grade Celsius, o valoare record pentru luna mai. De asemenea, în Italia, în Câmpia Padului, temperaturile au depășit pragul de 35 grade Celsius.

Temperaturi mari și în România

Domul de căldură s-a extins și către centrul și sud-estul Europei, însă România s-a aflat la marginea acesteia. Cu toate că temperaturile au crescut semnificativ, nu au fost atinse valori extreme comparabile cu cele din vestul continentului. În multe regiuni ale țării, maximele au depășit pragul de 30 grade Celsius, atingând local 32–34 grade Celsius, valori cu circa 5–7 grade peste mediile multianuale specifice ultimei decade a lunii mai.

Marți, 26 mai, au fost înregistrate mai multe recorduri zilnice de temperatură, atât pentru maxime, cât și pentru minime. Printre stațiile care au stabilit noi recorduri pentru această dată calendaristică se află Vărădia de Mureș, Țarcu (13.1 °C față de recordul 12.4 °C), Voineasa (29.1 °C față de recordul 28.4 °C), Șiria (28.1 °C față de recordul 27.3 °C), Câmpeni (29.2 °C față de recordul 28.1 °C), Reșița (28.7 °C față de recordul 27.7 °C), Cuntu (20.0 °C față de recordul 18.8 °C), Holod (31.2 °C față de recordul 30.7 °C) și Parâng (20.9 °C față de recordul 19.0 °C).

Meteorologii susțin că unele dintre aceste recorduri au fost înregistrate la stații montane, ceea ce indică prezența masei de aer cald pe întreaga coloană troposferică și evidențiază rolul proceselor de subsidență și comprimare adiabatică în încălzirea aerului la altitudine.

Istoria meteorologică a României arată că luna mai a adus, în anumiți ani, temperaturi apropiate sau chiar peste pragul caniculei. La 23 mai 2007 s-au înregistrat 36 de grade Celsius la Iași, 35 grade Celsius la Vaslui și 34 grade Celsius la București, Giurgiu, Botoșani și Urziceni. Un an mai târziu, pe 28 mai 2008, temperaturile au atins 36 grade Celsius la Calafat și 35 grade Celsius în mai multe localități din sud și vestul țării.

Recordul absolut pentru luna mai rămâne însă cel din 27 mai 1950, când la Mărculești din Bărăgan, în județul Călărași, s-au măsurat 40,8 grade Celsius. Tot atunci, numeroase stații meteorologice din sudul și estul țării au consemnat maxime istorice pentru această lună.

Temperaturile medii globale ar putea atinge niveluri record în următorii cinci ani, iar temperaturile din zonele arctice sunt preconizate să crească mai rapid în comparaţie cu alte regiuni, estimează un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) şi Met Office din Regatul Unit, publicat joi.

Raportul anual, care oferă prognoze meteo regionale pentru temperaturi şi precipitaţii, anticipează că temperaturile anuale globale de suprafaţă vor avea valori cu 1,3 până la 1,9 grade Celsius peste perioada pre-industrială 1850-1900, relatează Agerpres.

„Există dovezi foarte clare potrivit cărora clima se încălzeşte, iar temperatura globală medie continuă să crească”, a precizat pentru Reuters Melissa Seabrook, cercetător în cadrul Met Office Regatul Unit. Potrivit Acordului de la Paris din 2015, guvernele au promis că vor încerca să limiteze creşterea temperaturii medii cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, prag peste care s-a constatat o intensificare a evenimentelor climatice severe.

OMM avertizează că este foarte probabil ca temperatura medie globală la suprafaţă să depăşească temporar 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada 1850-1900 pentru cel puţin un an din intervalul 2026-2030. Studiul mai dezvăluie şi că va exista un an în intervalul 2026-2030 când temperaturile globale medii vor depăşi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor – 2024 -, an în care valorile au depăşit pentru prima dată cu 1,5 grade Celsius valorile din epoca pre-industrială.

Depăşirea temporară a pragului de 1,5 grade Celsius nu înseamnă că Acordul de la Paris a eşuat fiindcă acesta se referă la o medie pe termen lung, calculată pe o perioadă de 20 de ani, şi nu la depăşirea pragului într-un singur an, a spus Seabrook, care a mai precizat că, pe măsură ce omenirea se apropie de acel prag, creşte probabilitatea ca acesta să fie depăşit mai des.

„Ştiinţa arată foarte clar că fereastra în care temperatura globală medie poate fi menţinută la 1,5 grade Celsius se închide rapid”, a explicat Seabrook.

Temperaturile din Arctica pe perioada iernii în emisfera nordică în următorii cinci ani ar putea creşte, potrivit estimărilor, de peste 3,5 ori faţă de media globală, ajungând la circa 2,8 grade Celsius peste nivelul de referinţă din perioada 1991-2000, arată raportul. Gheaţa marină din Arctica se va topi, prognozează studiul, în lunile martie din următorii cinci ani în Mările Barents, Bering şi Ohotsk.

Încălzirea din zonele arctice ar putea, de asemenea, să perturbe sistemele climatice şi să declanşeze evenimente climatice mai severe, mai ales în regiunile nordice ale lumii, a avertizat Seabrook. Raportul arată condiţii mai umede în emisfera nordică în următoarele cinci ierni, dar şi perioade umede în nordul Europei, Alaska, Siberia şi Sahel în perioada mai-septembrie, în timp ce în regiunea Amazonului în acelaşi interval sunt prognozate, din contră, condiţii aride.

Citește și Primul val de caniculă în Europa face ravagii. Meteorolog: ”Nu am înregistrat niciodată un asemenea val de căldură înainte de 1 iunie”