Ministrul Pîslaru se declară ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării. ”Să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective”

Noua lege a salarizării reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Proiectul actului normativ, pus luni în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, îi nemulțumește pe bugetari, care au transmis critici dure și chiar au ieșit în stradă, revoltați de noile perspective ale veniturilor. Au protestat asistenții medicali și angajații Fiscului, în timp ce cadrele didactice amenință cu boicotarea examenelor naționale. La rândul lor, angajații din vămi anunță o posibilă grevă, iar grefierii ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete.

De marți, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a demarat discuții cu sindicatele și reprezentanții categoriilor ocupaționale, pentru a le asculta nemulțumirile și a fi operate eventuale modificări în proiect.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest context, Pîslaru s-a declarat ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării, pe care, spune el, a ”preluat-o ca atare”.

Alte articole

Când ar putea fi adoptată noua lege a salarizării unitare. Ce prevede programul de guvernare legat de măsurile sociale, pensii şi piaţa muncii

Alexandru Rogobete șterge pe jos cu proiectul Legii salarizării elaborat de Dragoș Pîslaru: „A fost un dezastru” VIDEO

”Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. (…)

Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a declarat, joi, demnitarul.

Citește și Scenariul în care seniorii din România ar putea rămâne fără pensii. Avertismentul transmis de BNR

Ministrul interimar al Muncii a mai subliniat că discuțiile privind proiectul urmăresc exact corectarea lacunelor.

”Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem. (…)

Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul.

Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a declarat Pîslaru.

Proiectul noii legi a salarizării prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru 2027 este de 4.100 lei, notează antena3.

Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.

Liderii fostei coaliții de guvernare – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – s-au angajat ca în noua lege a salarizării cheltuielile totale cu lefurile bugetarilor nu le vor depăși pe cele din 2026 cu mai mult de opt miliarde de lei.

Citește și Șeful CNAS, avertisment cu privire la viitorul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: „Se va prăbuși în scurt timp. Patru, cinci ani”