MApN, conferință de presă după drona prăbușită în Galați: „Situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României!” / „Nu au existat oportunități reale de angajare a dronei în condiții de siguranță” / „A intrat în spațiul aerian la ora 01.52, a fost pierdută de pe radar la 01.56”

MApN a propus activarea Art. 4 NATO?

„Ministrul Apărării și Șeful Statului Major l-au informat în permanență pe președinte. Decizia de activare nu aparține MApN.”

Ce propuneri legislative ați făcut ca aceste limitări să nu mai existe?

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Suntem în stare de pace. Sunt două țări în conflict la granița cu România. Trebuie să înțelegem diferența între statutul nostru de stat membru NATO și statutul de conflict de la graniță. Modificările legislative trebuie actualizate în acord cu evoluția tehnologică. Procedurile sunt adaptate și încercăm zilnic să aducem elemente noi și să integrăm în sistem.”

Alte articole

EXCLUSIV Sebastian Ghiță reacționează după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați: „Sunt furios! Avem tot felul de proști în funcții publice, de papagali în loc de vulturi”

Cătălin Măruță revine în atenția publicului după plecarea de la Pro TV. Ce pregătește prezentatorul pentru fani: „Mai liber, mai nebun și mai aproape de voi”

Limitări legislative? După 4 ani și jumătate nu considerați că este prea mult pentru limitări?

„Trebuie să tragi pe teritoriul statului român, ca să nu tragi pe teritoriul altui stat. Decizia NATO este să nu angajăm nimic pe teritoriul altui stat.”

UPDATE 08.56

Dacă n-ar fi lovit casa liftului și să facă o gaură și ar fi lovit mai jos, puteți să ne spuneți cam cum ar fi arătat blocul?

„Încărcătura de luptă de pe Geran 2 variază între 2 kilograme și 40-50 kilograme. Cel puțin un apartament ar fi fost distrus. Da, ar fi fost victime mult mai multe.”

Am primit sistemul MEROPS. În ce stadiu este? Dacă ar fi fost operațional sau este, ar fi ajutat?

„Sistemul MEROPS este operațional, este în curs de introducere în acest dispozitiv ce asigură siguranța cetățenilor. Nu ar fi putut fi întrebuințat la Galați pentru că combate în urmărire și nu am fi riscat riscând o explozie deasupra Galațiului.”

UPDATE 08.53

Exista un radar?

„Sistemul de supraveghere a spațiului aerian din zonă acoperă orașul Galați, orașul Brăilă și complexul de trecere peste Dunăre.”

De ce doborâm drone în alte state și în România nu?

„Situația operațională este cu totul și cu totul diferită. În Estonia, ținta a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor și a fost 22 de minute în procedură de angajare avionul până ce a doborât ținta, și a doborât-o printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Deci racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafață.”

Dronele intrate în România nu pot pentru că?

„Evoluează puțin în spațiul aerian. Au o suprafață de reflexie pe spațiul radar mult mai mic și înălțimea de evoluție este de sute de metri.”

Ce le transmiteți celor din estul țării?

„Cunosc situația și preocuparea oamenilor, sunt în permanent în contact cu cei din Chilia Veche, Periprava sau de la Ceatalchioi. Îi asigurăm de preocuparea noastră continuă pentru a li se asigura securitatea.”

UPDATE 08.50

Am fi aflat de aceste limitări legislative?

„În cadrul MApN este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ pe timp de pace pentru a putea angaja și limita astfel de situații cum a fost cea din această noapte.

Avem o limitare privind utilizarea armelor și dispozitivelor din dotarea Armatei în spațiul aerian al unei alte țări. Pentru a angaja o astfel de amenințare este nevoie de un timp de detecție, analiză și decizie”

Ce sisteme de apărare anti-aeriană au fost în poziție de tragere și au ochit drona?

„În dispozitivul care asigură securitatea populației și a infrastructurii din zona de nord a Dobrogei au fost sisteme de apărare aeriană cu baza la sol dintre cele aflate în posesia României”.

Doar pe F-16 și pe SOCAT ne bazăm?

„Ne bazăm și pe sisteme de apărare aeriană cu baza la sol. Așa cum am menționat, suntem într-o perioadă de pace, nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul național. Trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor, ale autorităților, și ale autorităților le avem, pentru a amplasa astfel de sisteme care au o rază de acțiune limitată, de la 1,5km la 6km.”

Cum depinde Armata României de permisiunea unei persoane private pentru o misiune de apărare?

„Proprietatea privată este ocrotită de lege și nu este război. Suntem în situație de pace, unde am primit acordul de a instala sisteme am instalat, unde nu am primit nu am instalat.”

MApN a asigurat că va face mutări de tehnică. S-au făcut?

„Da. Am dislocat încă un radar de supraveghere a spațiului aerian, dovadă că această țintă a fost descoperită și urmărit. Am dislocat sisteme de apărare aeriană cu baza la sol însă nu le putem amplasa piesă lângă piesă iar traiectul de evoluție nu a intrat în zona de angajare a acestora”.

UPDATE 08.44

De ce nu a fost doborâtă drona?

„Prima limitare pe care o avem este o limitare legală: nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al țării vecine. Nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei.

Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere, angajarea acesteia. Timpul de patru minute a fost extrem de scurt”.

România deține sistem pentru a putea intercepta un astfel de atac?

„Avem un sistem care asigură supravegherea spațiului aerian al României și adiacent României în limita posibilităților tehnice și a radio-orizontului. Avem sisteme de apărare aeriană cu baza la sol care sunt proiectate și realizate înainte de 2023 când a demarat acest război al dronelor și România are o preocupare permanentă pentru a-și îmbunătăți sistemul de angajare și combatere a acestor amenințări aeriene. În programul SAFE sunt prevăzute două astfel de capabilități”.

Interesul Ucrainei este mai important decât apărarea țării?

„În momentul de față pot spune că eu și toți care îmi sunt subordonați acționăm în limitele prevederilor legale aplicabile în România”

UPDATE 08.39

Șeful ISU, Toma Bogdan, le cere românilor să își reactiveze sistemul RO-Alert în cazul în care l-au oprit.

„Am primit foarte multe semnale din partea populației că mesajele RO-Alert deranjează atât populația, cât și turiștii din zonă. Citeam anumite comentarii de la postări prin care unii oameni inițial au spus că nu iau mesajele în considerare și, iată, că și-au dovedit utilitatea.

Aceste mesaje nu sunt o glumă! Ele sunt pentru protecția cetățenilor și nimeni nu se joacă cu acest sistem. Îi rugăm pe cei ce și-au dezactivat această opțiune să aibă în vedere activarea acestuia.”

UPDATE 08.35

Iată principalele declarații ale MApN din conferința de presă oficială după prăbușirea dronei rusești pe un bloc din Galați:

• Toate instituțiile lucrează coordonat pentru evaluarea completă a situației
• Situația aeriană a fost monitorizată permanent, situație deosebit de complexă în care au fost implicate aprox. 50 de dispozitive de atac.
• Atacul a început în jur de 21.15 și a durat până la 02.20, vizând porturile Reni, Chilia.
• Au fost operate procedurile prevăzute, inclusiv alertarea și decolarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană de la Fetești și un IAR 330 Puma.
• Piloții au fost autorizați a se angaja în luptă cu drona. Drona a fost descoperită la 01.46km la 19km est Reni. A intrat în spațiul aerian la ora 01.52, a fost pierdută de pe radar la 01.56, parcurgând circa 10 minute.
• Decizia de angajare se bazează pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zonă.
• În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse, timpul este unul extrem de scurs. Decizia pilotului de a angaja este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor.
• O eventuală angajare deasupra unei zone urbane reprezintă riscuri semnificative. Riscurile pot produce riscuri mai grave decât impactul dronei în sine.
• Nu aveam informații dacă drona are încărcătură de luptă sau de înșelare.
• Nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță.
• Situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfășurat în apropiere.
• Strucutrile Armatei monitorizează permanent spațiul aerian și sunt pregătite să acționeze ori de câte ori situația o impune.
• MApN acționează permanent în colaborare cu MAI, SRI și celelalte strcuturi competente.
• MApN menține permanent legătura cu aliații din NATO pentru monitorizarea situației pe flancul estic.
• Vom comunica concluziile investigațiilor imediat ce vor fi disponibile.

Știre inițială

Ministerul Apărării Naționale (MApN) organizează, vineri dimineață, începând cu ora 08.30, o conferință de presă la sediul instituției, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați.

„La sediul Ministerului Apărării Naţionale va avea loc vineri, 29 mai, de la ora 8.30, o conferinţă de presă pe tema atacurilor cu drone din proximitatea României, a dronei care a lovit, în această dimineaţă, acoperişul unui bloc din Galaţi şi a efectelor agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina asupra securităţii regionale”, este anunţul oficial al Ministerului Apărării.

Instituția nu a precizat cine va face declarațiile.

O dronă s-a prăbuşit pe un bloc de locuinţe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie şi de izbucnirea unui incendiu la nivelul unui apartament situat la etajul 10.

Citește și : Cum arată apartamentul din Galați lovit de dronă. Aparatul de zbor a făcut gaură în tavan, iar bucăți mari de zidărie au căzut în interior

În urma exploziei dronei, două persoane au fost rănite si transportate la spital cu arsuri, iar alţi doi locatari au suferit atac de panică.

„Locul de impact este la nivelul 10-11 al clădirii, plafonul clădirii, acoperişul acesteia şi apartamentul de sub acesta”, a anunțat un reprezentant al ISU Galați.

„Din blocul respectiv au fost evacuate un număr total de 70 de persoane. Nu sunt alte probleme şi, în urma efectuării cercetărilor de către specialiştii SRI, încărcătura explozivă a dronei a explodat la impact. În funcţie de evaluarea echipelor specializate, se va hotărî timpul când locatarii se vor întoarce în locuinţele lor”, a mai transmis oficialul ISU Galaţi.

Alimentarea cu energie şi gaz a scării de bloc afectate a fost oprită şi se va evalua dacă structura de rezistenţă a fost afectată.

„La faţa locului se intervine cu forţe şi mijloace ce aparţin ISU Galaţi, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. Securizarea zonei se face cu efective ale MAI şi totodată şi echipe specializate ale SRI-ului intervin la faţa locului şi fac cercetarea”, a declarat la faţa locului reprezentantul ISU Galaţi, Sion Cătălin.

Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la necesitatea instituirii măsurilor de alertare a populaţiei. În acest context, au fost transmise mesaje RO-Alert pentru judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila, transmite MApN.

Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană au decolat, la ora 01.19, din Baza 86 Aeriană de la Feteşti, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forţelor Aeriene Române. Piloţii aeronavelor au avut autorizare de angajare a ţintelor pe toată durata alertei.

Citește și : De ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați.Primele explicații ale MApN: ”Armata are limitări foarte stricte”

„În cursul nopţii de 28 spre 29 mai, Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Una dintre aceste drone a intrat în spaţiul aerian al României, fiind urmărită de radare până în zona de sud a municipiului Galaţi şi s-a prăbuşit pe acoperişul unui bloc de locuinţe, impactul fiind urmat de un incendiu”, informează MApN.