Motivul pentru care spray-ul anti-țânțari poate face să fii înțepat mai des

Spray-ul anti-țânțari a devenit elementul central într-un experiment neobișnuit de tip Pavlov, în cadrul căruia oamenii de știință au reușit să antreneze insectele. La fel cum celebrii câini ai lui Pavlov învățau să asocieze sunetul unui clopoțel cu sosirea hranei, țânțarii au fost condiționați să lege mirosul repelentului de perspectiva unei mese.

„Rezultatele obținute în laborator nu contestă eficiența DEET„, spune profesorul Claudio Lazzari, coautor al studiului publicat în Journal of Experimental Biology, potrivit AFP.

Compusul sintetic, inventat în anii 1940, în SUA, își păstrează importanța majoră, fiind o substanță recunoscută pentru faptul că salvează vieți omenești prin prevenirea înțepăturilor periculoase și este „norma de referinţă absolută în materie de repelenţi, utilizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a lupta împotriva transmiterii bolilor de către ţânţari„.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate acestea, profesorul subliniază că este urgentă dezvoltarea unor molecule noi, mai eficiente, ecologice și mai puțin alergene. Pentru a reuși acest lucru, cercetătorii trebuie să descopere cum funcționează exact repelenții.

Alte articole

Nicolae Guță, taxat dur de fani din cauza lui Florin Salam. Alberto Guță este motivul pentru care internauții au luat foc

Câți bani a câștigat Gigi Nicolae la Survivor România 2026. Se apropie marea finală a show-ului

Citește și: Metoda naturală prin care Mihaela Bilic alungă țânțarii: „Încercați cu toată nădejdea, chiar funcționează”

De ce asociază insectele spray-ul anti-țânțari cu hrana

Autorii studiului au imobilizat țânțarii în spatele unei plase textile și le-to oferit o pungă cu sânge cald de oaie, monitorizându-le reacțiile și dorința de a o înțepa.

Așa cum era de așteptat, țânțarii din specia Aedes aegypti — responsabili pentru transmiterea unor boli grave precum febra denga, Zika, febra galbenă și chikungunya — s-au arătat extrem de atrași de momeală, dar s-au îndepărtat imediat când pungile au fost pulverizate cu DEET.

În faza următoare, cercetătorii au trecut la condiționare: au lăsat insectele să se hrănească timp de 20 de secunde cu sânge cald, însă în ultimele 10 secunde ale mesei au pulverizat substanța repelentă.

Țânțarii au demonstrat o preferință surprinzătoare pentru suprafețele tratate cu repelent, comportament care s-a menținut și atunci când sângele a fost înlocuit cu zahăr, principala sursă de hrană a insectelor. Acest experiment repetat a confirmat capacitatea țânțarilor de a face asocieri, indiferent de natura hranei, indicând un proces de învățare rapidă.

„Acest lucru înseamnă că nu chimia moleculei în sine este toxică pentru ţânţari, ci faptul că repulsia este provocată de modul în care insecta va interpreta acea informaţie chimică„, a explicat Claudio Lazzari.

„Creierul ţânţarului poate să rescrie acel răspuns în funcţie de experienţele trăite. Ceea ce a învăţat insecta contează la fel de mult ca şi acţiunea moleculei„, a completat Clement Vinauger, coautor al studiului şi biochimist la Virginia Tech, într-un comunicat dat publicităţii de această universitate americană.