Avertisment asupra unui posibil blackout în România. Ce riscuri reale aduce iarna viitoare

Specialiștii din domeniu susțin că scenariul unui blackout este puțin probabil, dar sistemul energetic național intră într-o perioadă delicată, marcată de investiții întârziate și de retragerea unor capacități importante de producție.

Publicația maghiară Vilaggazdasag a analizat situația energetică a României după ce autoritățile de la București au început negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune din cadrul Complexului Energetic Oltenia, măsură prevăzută în PNRR. Potrivit calendarului asumat, România ar trebui să renunțe până la sfârșitul lunii august la o nouă capacitate de producție pe lignit. Guvernul susține însă că o astfel de decizie ar putea afecta siguranța alimentării cu energie în timpul iernii, având în vedere că proiectele menite să înlocuiască aceste capacități nu sunt încă finalizate.

Noua centrală de la Ișalnița, care ar fi trebuit finalizată încă din 2020, va intra cel mult în teste la finalul anului. Centrala de la Mintia este și ea întârziată, iar în iarna următoare centrala nucleară de la Cernavodă va funcționa cu un singur reactor. În aceste condiții, fiecare grup energetic pe cărbune rămas în funcțiune capătă o importanță strategică, scrie Adevărul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Blackout, un scenariu puțin probabil

Specialiștii din domeniu consideră că România nu se află în pericolul unei pene generale de curent. Problema reală este însă alta: capacitatea sistemului de a face față perioadelor de consum ridicat. Expertul în energie Silviu Gresoi subliniază că tranziția energetică trebuie gestionată cu atenție.

Alte articole

Știrea zilei de la Chișinău! Unirea cu România ar fi doar ”planul B” al Republicii Moldova. CINE susține asta

Vijeliile şi inundaţiile au făcut prăpăd în ţară. ANM anunţă noi alerte de fenomene periculoase

„Nu aș vorbi despre un risc de blackout în România, ci mai degrabă despre o presiune mai mare pe sistemul energetic în perioadele de vârf de consum. România și-a asumat reducerea producției pe cărbune prin calendarul de decarbonare, însă alternativele care ar trebui să o înlocuiască nu sunt încă pe deplin funcționale.

Noile capacități pe gaze, regenerabilele și soluțiile de stocare nu au avansat suficient de repede pentru a acoperi complet retragerea grupurilor pe cărbune. În acest context, CE Oltenia nu mai reprezintă viitorul energetic al României, dar rămâne temporar o capacitate de siguranță, mai ales iarna, când consumul este ridicat.

De aceea, o eventuală amânare a închiderii unor grupuri trebuie privită pragmatic, nu ca un pas înapoi. Pe scurt, nu este un semnal de panică, ci un semnal că tranziția energetică trebuie făcută controlat, în ritmul în care sistemul poate rămâne stabil și sigur pentru consumatori”, a declarat Silviu Gresoi.

Citeşte şi: Cum arată biserica lui Gigi Becali. A costat 10 milioane de euro: „E cea mai frumoasă din lume!” GALERIE FOTO

Problema apare între orele 18:00 și 22:00 în zilele reci de iarnă

La sfârșitul lunii mai, România a înregistrat un nou record de producție fotovoltaică, de aproximativ 2.600 MW. În anumite intervale, energia solară a acoperit aproape două treimi din consumul național, iar surplusul a fost exportat. Performanța este însă înșelătoare, avertizează expertul Dumitru Chisăliță. Problema nu apare la orele prânzului, când producția este abundentă, ci seara, între orele 18:00 și 22:00, când cererea este maximă, iar energia solară dispare complet din sistem. În sezonul rece, această vulnerabilitate devine și mai evidentă.

„Problema viitorului nu va fi lipsa energiei la prânz. Problema viitorului va fi lipsa energiei între orele 18:00 și 22:00 în zilele reci de iarnă”, explică Dumitru Chisăliță.

„Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului.

Pe hârtie, România nu duce lipsă de capacităţi instalate. În practică, începe să apară o problemă mult mai gravă, lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe.

România începe să intre într-o situaţie în care eliminarea unor capacităţi convenţionale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeaşi siguranţă operaţională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităţilor care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026-2027 reprezintă primul test real”, mai susţine Dumitru Chisăliţă.

Citeşte şi: Toto Dumitrescu, condamnat după accidentul rutier. Apărarea i-a fost distrusă chiar de iubită: „De asta a plecat de la locul accidentului!”

„Adevăratul risc nu este un blackout. Este funcţionarea permanentă la limită a SEN. Cea mai mare greşeală ar fi reducerea întregii discuţii la întrebarea „Va avea România blackout?”. Probabil că nu (chiar dacă probabilitatea unui blackout creşte de la an la an, aşa cum evoluează lucrurile în România). Dar aceasta este întrebarea greşită. Întrebarea corectă este: cât va costa evitarea blackoutului?”, a mai spus Dumitru Chisăliţă.

Avertisment de la Transelectrica

Conform celui mai recent Studiu de Adecvanță realizat de Transelectrica, provocarea principală nu este cantitatea totală de energie produsă într-un an, ci disponibilitatea acesteia în momentele critice. Analiza estimează că, în scenariul de bază pentru 2027, România ar putea înregistra peste 143 de ore anual în care cererea de energie să depășească resursele disponibile. În comparație, în state precum Franța sau Germania acest indicator este estimat la mai puțin de o oră pe an. Experții consideră că aceste date reflectă ritmul prea rapid al eliminării capacităților convenționale raportat la viteza de dezvoltare a noilor investiții.

Facturi mai mari și dependență de importuri

Experții sunt de acord că România nu se îndreaptă spre un blackout în iarna următoare. Riscul major este însă creșterea costurilor și dependența tot mai mare de energia importată. Funcționarea sistemului la limita capacităților disponibile poate duce la prețuri ridicate, volatilitate pe piață și vulnerabilitate în perioadele de consum extrem.

Adevăratul test va veni în intervalul 2027-2032, când se vor suprapune mai multe provocări: reducerea producției pe cărbune, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, creșterea consumului prin electrificare și posibile întârzieri ale marilor proiecte energetice.

„Importurile funcționează excelent atunci când problema este locală. Ele devin mult mai puțin fiabile atunci când problema este regională. Dacă România, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Europa Centrală se confruntă simultan cu temperaturi scăzute și consum ridicat, fiecare sistem va încerca să își protejeze propria securitate energetică”, avertizează Dumitru Chisăliţă.