Declarația în acest sens a fost făcută de vicepremierul Eugen Osmochescu, într-un moment în care Moldova forțează deschiderea primului cluster de negocieri de aderare și se confruntă cu o presiune hibridă în creștere din partea Rusiei.
Potrivit lui Osmochescu, Republica Moldova ar putea lua în calcul unirea cu România dacă parcursul său european s-ar bloca după 2028. Oficialul moldovean a și descris unirea, în acest context, ca fiind ”planul B”.
”Acesta este Planul B”, a spus el, în interviu pentru Euractiv, potrivit moldova1.
Întrebat dacă unirea ar remodela identitatea Republicii Moldova, vicepremierul a subliniat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România și că mulți dintre ei dețin cetățenia română.
Oficialul a subliniat însă că obiectivul numărul unu al Republicii Moldova rămâne neschimbat: semnarea unui tratat de aderare la blocul comunitar până la sfârșitul lui 2028, iar alte variante ar fi luate în calcul doar dacă acest proces ar stagna.
Eugen Osmochescu a fost întrebat și dacă Moldova riscă să fie frânată în procesul de aderare în urma cuplării dosarului său cu cel al Ucrainei. Oficialul a răspuns că aderarea ar trebui să rămână bazată pe merite.
Primul cluster de negocieri ar putea fi deschis, pentru Republica Moldova, la 16 iunie. ”Dacă se va întâmpla în iunie, adică dacă vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, spune vicepremierul.
Potrivit unui sondaj publicat de Radio Chișinău, 41 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce aproape jumătate se opun.
În România, ponderea celor care vor unire este mult mai mare – 71,9 la sută dintre români spun că ar vota pentru unire, conform unui sondaj Inscop.