ICCJ a decis care români au dreptul de a cumpăra arme de apărare şi pază. Cum a fost interpretată noţiunea de militar

Litigiul de la ICCJ a pornit după ce un bărbat a contestat refuzul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău de a-i acorda autorizația pentru procurarea unei arme letale destinate apărării și pazei. Deşi a susținut că a efectuat stagiul militar obligatoriu, a fost retribuit în perioada încorporării și a fost trecut ulterior în rezervă, acesta nu a primit răspuns pozitiv, după ce cazul său a ajuns în fața Curții de Apel Bacău, care a solicitat ICCJ să stabilească dacă noțiunea de „militar” din lege include și persoanele care au efectuat serviciul militar obligatoriu și au fost ulterior trecute în rezervă, conform stiripesurse.ro.

Citeşte şi: Locul unde rezerviștii ar putea fi mobilizați chiar și pe timp de pace. Proiect de lege al Ministerului Apărării

Disputa are la bază articolul 13 alineatul (2) litera a) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, care permite anumitor categorii profesionale să procure arme letale de apărare și pază, fără a fi necesară demonstrarea unei amenințări concrete la adresa vieții sau integrității lor. Printre aceste categorii se regăsesc magistrați, diplomați, polițiști, militari și alte persoane care, prin natura funcției exercitate, beneficiază de un regim juridic special.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Cum poți deveni vameș în România. Ce studii sunt necesare și prin ce probe trebuie să treci

Alte articole

Magzinele Froo care au împânzit Bucureștiul ar urma să fie cumpărate de un gigant japonez

Armata Română a semnat un contract de 5,7 miliarde de euro cu un mare producător german de armament

Rclamantul a susținut în faţa magistraţilor că noțiunea de militar nu ar trebui limitată doar la cadrele militare sau la soldații și gradații profesioniști, mai ales că, pe perioada stagiului militar obligatoriu, a avut statut militar, a fost retribuit și a fost trecut ulterior în rezervă, aspecte consemnate în livretul militar.

Tribunalul i-a dat dreptate în primă instanță și a obligat IPJ Bacău să reanalizeze cererea de autorizare pentru procurarea unei arme letale, considerând că termenul „militar” ar trebui interpretat extensiv. Curtea de Apel a trimis cazul la ICCJ, care a stabilit că noțiunea de „militar” utilizată de Legea armelor trebuie raportată la persoanele care fac parte din corpul profesional militar, nu la orice persoană care a avut, la un moment dat, obligația de a efectua serviciul militar.

Citeşte şi: Ce poţi face dacă primeşti o factură greșită la energie sau gaze. Ce prevede legea şi care sunt obligaţiile furnizorilor

Până la suspendarea serviciului militar obligatoriu, în 2007, aproape toate generațiile de bărbați din România au efectuat armata.