Continuă negocierile premierului desemnat Eugen Tomac cu partidele parlamentare pentru a încerca să formeze o majoritate, astfel încât noul Guvern să fie învestit la Palatul Victoria. Însă au existat discuții în spatele ușilor închise cu liderii politici despre a doua variantă de premier pregătită de președintele Nicușor Dan. Chiar Eugen Tomac le-ar fi transmis liderilor politici că președintele are și a doua variantă de premier, tot tehnocrat, pe care ar putea să o propună dacă Tomac nu trece de votul Parlamentului.
Așadar, cea de-a doua variantă de premier ar fi Delia Velculescu. În momentul de față, aceasta lucrează la Fondul Monetar Internațional, la Misiunea din Africa. De asemenea, a fost șefa Misiunii Fondului Monetar Internațional în momentul în care Grecia a intrat în faliment.
Delia Velculescu are peste 20 de ani de carieră la Fondul Monetar Internațional. A devenit cunoscută mai ales în criza Greciei. În 2015, FMI a anunțat oficial că o echipă condusă de Delia Velculescu a fost la Atena pentru discuții tehnice cu autoritățile elene și instituțiile europene privind programul economic. Presa greacă o descria atunci ca veterană a bailout-ului din Cipru și nota că intrase în FMI în 2002. În Cipru a fost asociată cu privatizări, restructurarea sectorului bancar și rezolvarea creditelor neperformante; presa română scria în 2015 că a avut o poziție fermă în aceste teme. „The Guardian” o descria drept „serioasă și dedicată”, cu o reputație de „iron lady” în negocierile din Cipru și Grecia.

Delia Velculescu s-a născut în 1975, la Sibiu, unde l-a avut ca profesor de fizică, în liceu, pe cel care avea să devină ulterior președintele României, Klaus Iohannis, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. În 1992, la 18 ani, a obținut o bursă pentru a studia economia în SUA, la Wilson College din Pennsylvania. A continuat la Universitatea Johns Hopkins, una dintre cele mai prestigioase instituții academice americane, unde și-a luat atât masteratul cât și doctoratul în economie. Teza sa de doctorat a reprezentat o analiză a implicațiilor fiscale ale formării obiceiurilor de consum.
A intrat în echipa FMI în 2002, la scurt timp după finalizarea studiilor, și nu a mai plecat. În plan personal, este căsătorită cu Victor Velculescu, profesor de oncologie la aceeași Universitate Johns Hopkins, cunoscut pentru cercetările sale în genetică și detectarea cancerului prin teste genetice.
Prima misiune importantă care i-a consolidat reputația internațională a fost cea din Cipru, în 2013, desfășurată în plină criză bancară, una dintre cele mai severe traversate de Uniunea Europeană în ultimii ani. Din partea FMI, Delia Velculescu a făcut parte din echipa „Troicii”, alături de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană — care a negociat programul de salvare financiară al statului cipriot. În cadrul acestui proces, ea a fost implicată în coordonarea unor măsuri extrem de sensibile, precum restructurarea amplă a sistemului bancar, privatizările și reducerea volumului de credite neperformante din bilanțurile băncilor.
Recunoașterea la nivel european a venit însă în 2015, în perioada de maximă tensiune a crizei datoriilor suverane din Grecia. Atunci, FMI a anunțat că o delegație condusă de Delia Velculescu a ajuns la Atena pentru negocieri tehnice cu autoritățile elene și instituțiile europene privind noul program economic al țării. Misiunea a fost considerată una dintre cele mai dificile și mai intens politizate intervenții ale FMI din ultimii ani, întrucât reformele negociate de echipa coordonată de româncă reprezentau condiția principală pentru accesul Greciei la cel de-al treilea program internațional de sprijin financiar. Delia Velculescu a rămas la conducerea misiunii FMI pentru Grecia cel puțin până în 2017.
După mai mult de un deceniu în Departamentul European al FMI, Delia Velculescu a trecut în Departamentul pentru Africa, preluând funcția de Director Asistent și șefă a misiunii FMI pentru Africa de Sud.
Marți, 9 iunie, premierul desemnat Eugen Tomac a făcut declarații după discuțiile cu UDMR. Acesta a solicitat o mobilizare rapidă din partea partidelor, argumentând că prelungirea blocajului actual pune în pericol fondurile europene din cauza jaloanelor rămase neîndeplinite.
„Am prezentat care sunt prioritățile cabinetului pe care îl propun, evident, parte din echipă, și am făcut un schimb de opinii cu privire la situația politică actuală și de ce consider că pentru a depăși acest blocaj politic soluția cea mai sănătoasă este să avem un guvern rapid învestit, capabil să preia parte din problemele urgente ale României, pentru că timpul ne presează.
Avem angajamente în relația cu Comisia Europeană, trebuie să îndeplinim urgent o serie de jaloane, epntru că altfel vom pierde bani importanți și asta ar însemna o viață tot mai grea pentru fiecare cetățean român.Fac apel la partidele politice să iasă din această logică a reținerii și să fie deschise în continuare spre dialog pentru a debloca această situație tensionată. Sunt un om al dialogului, cred că în acest moment avem nevoie de o perspectivă foarte clară pentru a putea depăși această stare tensionată pentru că, cu cât mai mult se agravează această criză, cu atât mai rău este pentru România.
Sper că în aceste zile voi reuși să conving o majoritate parlamentară să-mi acorde încrederea pentru că soluția pe care o propunem este una corectă, cu atât cu cât până în prezent nu s-a conturat o majoritate”, a transmis Eugen Tomac.
Acesta a afirmat că este conștient de faptul că un guvern exclusiv tehnocrat va avea „atâta viață cât va dori Parlamentul”.
”Un guvern format din membri din afara partidelor politice parlamentare va avea atâta viață cât va dori Parlamentul. Ținem cont de această realitate și sunt bine ancorat în această realitate. Președintele au propus această soluție pentru că partidele nu au venit cu altă opțiune. Rolul nostru va fi de a gestiona treburile publice fără a veni cu soluții care nu au nimic în comun cu prioritățile României.
Avem termene pe PNRR: 31 august anul acesta, altfel pierdem milioane de euro. Ultima cerere de plată se poate face până la sfârșitul lui septembrie, ultima tragere pe SAFE se face până în octombrie. Cineva trebuie să își asume responsabilități importante, pentru că altfel să nu ne mirăm că această țară este divizată. Noi venim cu bună-credință, responsabilitate, fermitate și dorința de a debloca această situație”, a explicat el.
Cu o marjă de doar 10 zile la dispoziție pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, premierul desemnat mizează pe o echipă formată exclusiv din specialiști.