România, campioană în UE la plata dobânzilor. Petrișor Peiu avertizează: „Pe educaţie guvernul cheltuie mult mai puţin”

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză că România plătește peste 5% din PIB cu titlu de dobânzi la creditele luate din extern. Acesta spune că avem cel mai mare procent plătit de o țară europeană, iar scenariul este îngrijorător, având în vedere că pe educație este înregistrat un procent mult mai mic.

„România cheltuie pe dobânzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană: 5,2% din PIB! Pe educaţie guvernul cheltuie mult mai puţin: doar 3,3% din PIB, iar pe sănătate are cheltuieli comparabile cu cele pe dobânzi, care nu depăşesc 6% din PIB”, afirmă Peiu.

Petrișor Peiu spune că, în ceea ce privește nivelul datoriei publice raportate la PIB, România se află abia pe locul 14 în Uniunea Europeană, în timp ce state precum Grecia sau Italia au datorii semnificativ mai mari (aproximativ 140% din PIB față de circa 60% în cazul României). Cu toate acestea, aceste țări reușesc să plătească dobânzi mai mici decât România pentru finanțarea datoriei publice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Oare de ce? Simplu: noi avem cea mai mare rată a dobânzii, pentru că avem cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar: 7,9% din PIB! Cum oare poate vorbi despre viitor o ţară care cheltuieşte pe dobânzi o dată şi jumătate cât cheltuieşte pentru educaţie?”, conchide liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.

Alte articole

AUR critică Guvernul după incidentul cu drona în spațiul aerian al României: „Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică”

AUR îi solicită lui Nicușor Dan să-l demită de urgență pe Eugen Tomac, după ce acesta a confirmat că a negociat cu parlamentari ai formațiunii 

Citește și: Nicușor Dan se întâlnește cu Eugen Tomac miercuri, după finalizarea discuțiilor politice (surse)

PIB-ul României a stagnat  în primul trimestru din 2026

Datele INS arată că economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 față de ultimul trimestru din 2025, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut a înregistrat o scădere de 1,1%. În termeni nominali, PIB-ul a fost de aproximativ 497,8 miliarde lei, însă ajustat la inflație rezultă o contracție reală a economiei.

Analistul economic Adrian Negrescu susține că, deși România nu se află tehnic în recesiune, economia traversează o perioadă de „stagflație”, caracterizată prin inflație ridicată, consum în scădere și blocaje financiare în economie.

Contribuțiile pozitive au venit în special din zona construcțiilor și a investițiilor, în timp ce sectoare importante precum comerțul, industria și IT-ul au tras economia în jos. Comerțul și serviciile au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul scăderii activității și al reducerii consumului.

Un semnal important vine din zona consumului populației, principalul motor al economiei în ultimii ani, care a scăzut cu 1,8% și a avut un impact negativ semnificativ asupra PIB. Evoluția indică faptul că românii au redus cheltuielile, în contextul inflației ridicate și al costurilor tot mai mari de întreținere.

Citește și: Rusia reacționează după ce drone ucrainene au lovit un muzeu istoric din Crimeea: „Dușmanul va plăti pentru acest sacrilegiu!”