BNR, sub presiunea acuzațiilor privind inflația și menținerea cursului valutar. Politicieni și analiști economici contesă politica monetară: „Populația e păcălită. A tolerat episoadele cu inflație foarte mare”

În timp ce băncile centrale din toată lumea încearcă să facă față crizelor economice și să tempereze prețurile, România se confruntă cu un paradox major. La noi, deși Banca Națională (BNR) își asumă public pe site-ul oficial rolul de garant al stabilității prețurilor, realitatea din piață o contrazice: dobânda-cheie este blocată la 6,5% încă din august 2024, deși inflația anuală a explodat la aproape 11%.

Statele Unite, unde evoluția dobânzilor este un subiect intens dezbătut, Rezerva Federală (Fed) a setat o rată de referință între 3,50% și 3,75% pentru a combate o inflație care a atins în mai 2026 vârful ultimilor trei ani (4,2%), din cauza scumpirii energiei. De cealaltă parte, Franța (membră a zonei euro din 1999) beneficiază de o situație mult mai stabilă, raportându-se la deciziile Băncii Centrale Europene (BCE); acolo, rata de refinanțare de 2,15% reușește să țină inflația anuală la un nivel de doar 2,4%.

Petrișor Peiu: „Episoadele cu inflație foarte mare au fost tolerate de BNR”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că BNR dispune și de alte mijloace pentru a-și îndeplini misiunea, însă nu le utilizează la potențial maxim.

Alte articole

CURS VALUTAR BNR 3 iunie 2026. Leul s-a depreciat, miercuri, în raport cu euro şi dolarul american

Scenariul în care seniorii din România ar putea rămâne fără pensii. Avertismentul transmis de BNR

„Eu cred că obiectivul principal al BNR a fost stabilitatea cursului de schimb, nu al prețurilor. Prețurile nu prea au fost stabile. Ne amintim episoadele cu inflație foarte mare în 2022, apoi după august 2025. Eu nu spun că au fost generate de BNR, dar au fost tolerate, pentru că BNR are mijloace să tempereze inflația. Însă, nu le-a folosit. Să ne uităm la dobânda-cheie, pe care poți o crești în momentele necesare”, a declarat Peiu, pentru Ziare.com.

În același timp, senatorul afirmă că BNR ar avantaja importatorii, ceea ce contribuie la menținerea unui curs valutar relativ stabil. În acest context, populația are percepția că prețurile rămân accesibile, însă, în realitate, această stabilitate ar alimenta inflația, tocmai prin efectele generate de cursul menținut artificial.

„Se tolerează această situație. În opinia mea, Banca Națională lucrează în favoarea importatorilor. Asta favorizează importatorii, mai puțin exportatorii sau restul populației. Populația e păcălită să creadă că, în eventualitatea în care rămâne un curs cât de cât stabil, viața de zi cu zi rămâne acceptabilă din punctul de vedere al costurilor. În realitate, se generează inflație, deci cresc prețurile. Costul unui curs stabil este inflația foarte mare”, a punctat analistul economic.

Florin Cîțu: „Ne-am obișnuit cu politica BNR de a tolera mai multă inflație în economie. Încă nu e o bancă foarte independentă”

Fostul premier al României, Florin Cîțu, acuză conducerea BNR că „nu e foarte independentă” și că a eșuat să-și îndeplinească misiunea.

„E clar că în fiecare an inflația a fost subestimată. BNR, în fiecare an, mai găsește un motiv, ne-am obișnuit cu politica BNR de a tolera mai multă inflație în economie. E foarte interesant să vedem totuși că acum, când inflația e la 10,7%, duce lichiditate în sistem. Se pare că BNR nu crede că există o transmisie permanentă a inflației din șocul creșterii de taxe, prețul petrolului și alte șocuri. Estimarea BNR ne arată clar că a împins undeva în viitor reducerea inflației către țintă, ceea ce permite statului să se finanțeze. BNR nu pune presiune pe stat, e o bancă centrală mai tânără, care încă nu e foarte independentă”, a declarat Cîțu, pentru Ziare.com.

Acesta susține că BNR ar fi evitat adoptarea unor măsuri mai dure împotriva inflației, pentru a nu pune presiune pe Guvern și a nu afecta mesajele pozitive privind deficitul bugetar și veniturile la bugetul de stat.

„Cel mai mult au pierdut oamenii care au investit în obligațiuni de stat. Singurul an cu randamente reale a fost 2024, foarte puțin. În rest, pe negativ. La începutul anului, statul le spunea că inflația va scădea, apoi surpriză! S-a întâmplat de mai multe ori la rând, iar acum tot multă lume este sceptică față de astfel de investiții. Asta fac statele, folosesc politica monetară pentru a face inflație mare. Indicatorii arată mai bine. Ca procent din PIB, datoria pare că scade. Pare că deficitul scade mai mult decât scade, de fapt, ca procent din PIB. Încasezi mai mult la buget, dar pe hârtie. De asta în România cifra de afaceri pare mai mare, dar profitabilitatea și puterea de cumpărare scad. Cifra de afaceri se calculează în mod nominal.

Este o iluzie care se creează prin inflație și care e tolerată de ani de zile. Pare o politică agreată, de a avea inflație mai mare și de a surprinde cetățenii cu inflație mai mare. Așa reduci din costul real al datoriei publice și bineînțeles, populația este surprinsă”, a mai transmis economistul, fost oficial la Palatul Victoria.

Victor Ponta: „În perioada în care am fost prim-ministru, am colaborat foarte bine cu BNR”

Relația Guvern-BNR a fost comentată și de către Victor Ponta, fost prim-ministru al României, în prezent parlamentar.

„În perioada în care am fost prim-ministru, am colaborat foarte bine (n.r. – cu BNR) și am realizat împreună și ‘stabilitatea prețurilor’ și ceilalți indicatori macroeconomici legați de deficit bugetar, deficit de cont curent, inflație și deficit comercial.

Nu cunosc detaliat în ultima perioadă în ce măsură această relație dintre Guvern și BNR a funcționat și cine este mai vinovat de gravele dezechilibre macroeconomice ale României de azi”, a declarat Victor Ponta, pentru Ziare.com.

Adrian Negrescu: „BNR nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor, motivațiile fiind de natură macroeconomică”

Analistul economic Adrian Negrescu spune că BNR „nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor”, iar vina pentru inflația care a tot crescut aparține, într-o bună măsură, și guvernului.

„Banca Națională nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor, care e principalul său obiectiv, motivațiile fiind de natură macroeconomică, asociată deciziilor administrative. Altfel spus, Banca Națională a fost legată cu mâinile la spate de politicieni, care au urmărit rezolvarea problemelor bugetare prin creșteri de taxe și de impozite, care mai departe au dus la inflație, la creșteri depe care BNR nu avea cum să le rezolve.

Unde e vina BNR la toată această situație… Finanțarea, prin masa monetară, a expansiunii inflaționiste, care da, diluează datoria publică, dar care generează multiple efecte negative într-o economie slab capitalizată, puternic dependentă de finanțările de zi cu zi, de încasările pe care le realizează de la o lună la alta”, a declarat Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.

Orice decizie ar lua BNR, fie de creștere, fie de scădere a dobânzii-cheie, ar avea efecte negative, crede analistul economic.

„Banca Națională e cu spatele la zid în momentul de față, nu are nicio metodă prin care să reducă dobânda sau să impulsioneze creditarea. Dacă s-ar mișca într-un fel sau altul, ambele efecte ar fi negative. Dacă crești dobânda-cheie înseamnă că faci finanțarea și mai scumpă, într-o țară în care reziliența financiară e una minimă, la nivel european. Dacă reduci dobânda-cheie, practic pui gaz pe focul inflației.

Din această perspectivă, cred că această atitudine de expectativă a Băncii Naționale, focusată mai mult pe menținerea stabilității cursului de schimb, reprezintă singura ei șansă de a încerca să păstreze măcar un reper de macrostabilitate economică, într-o perioadă în care, din păcate, prețurile cresc și continuă să crească cu un nivel de patru ori mai mare decât media europeană”, a transmis analistul.