Armata americană a lansat o nouă rundă de lovituri asupra unor ținte din Iran, la câteva ore după ce Donald Trump a promis că va lovi Teheranul „dur” dacă nu acceptă un acord în termenii administrației sale. Comandamentul Central al SUA susține că atacurile au vizat capacități militare iraniene, sisteme de comunicații și apărare aeriană, în timp ce Iranul a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz, informație negată de CENTCOM, potrivit CBS News.
Statele Unite au atacat din nou ținte din Iran, într-un moment în care Donald Trump continuă să vorbească despre un posibil acord cu Teheranul, dar își înăsprește vizibil tonul. Noua rundă de lovituri a fost anunțată de Comandamentul Central al SUA, care a descris operațiunea drept una de autoapărare, în fața „agresiunii continue” a Iranului.
Citește și Zaharova: Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Găgăuzia şi Transnistria au alte priorităţi
🚨🔥🇮🇷 BREAKING: Historic escalation in the Strait of Hormuz.
Reports claim missiles were launched at U.S. naval vessels, with ships reportedly sunk in the strategic waterway. Tensions in the region are reaching unprecedented levels. ⚡🌊 pic.twitter.com/EZcmacjncD— Iran eye’s (@IranMilittary) June 11, 2026
Comandamentul Central al SUA a transmis că forțele americane au atacat mai multe ținte din Iran, inclusiv capacități de supraveghere militară, sisteme de comunicații și poziții de apărare aeriană. Potrivit unor oficiali americani citați de CBS News, printre obiective s-ar fi aflat depozite de muniție, centre de comandă și control și spații de stocare.
„Forțele CENTCOM au finalizat lovituri suplimentare de autoapărare împotriva mai multor ținte din Iran, la ordinul comandantului suprem.”, a transmis Comandamentul Central al SUA pe X.
Într-un alt mesaj, CENTCOM a susținut că au fost folosite muniții de precizie lansate de structuri ale Marine Corps, Forțelor Aeriene și Marinei SUA. Comandamentul american afirmă că țintele vizate reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale internaționale care tranzitează apele regionale.
„Loviturile sunt un răspuns la agresiunea nejustificată și continuă a Iranului. Forțele SUA rămân vigilente, letale și pregătite.”, a mai transmis CENTCOM.
Noua rundă de atacuri vine după ce Donald Trump a acuzat Iranul că tergiversează negocierile și a avertizat că Teheranul va plăti prețul dacă nu acceptă un acord. Președintele american a declarat că Statele Unite vor lovi din nou „dur”, în încercarea de a forța Iranul să revină la masa discuțiilor în termenii Washingtonului.
Într-un interviu pentru Fox News, Trump a spus că 49 de rachete Tomahawk au lovit ținte din Iran, unele aflate la aproximativ 64 de kilometri de Teheran. El a mai afirmat că avioane americane au atacat radare și sisteme de apărare aeriană din sud-vestul Iranului.
Trump a transmis că bombardamentele s-ar putea încheia curând, dar a avertizat că, dacă Iranul nu semnează un acord cu Statele Unite, atacurile vor continua.
Declarațiile sunt în contrast cu mesajele anterioare ale administrației americane, care susținea că negocierile indirecte cu Teheranul continuă pentru extinderea armistițiului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și discutarea programului nuclear iranian.
BREAKING: An IRGC command and control center has reportedly been destroyed by U.S. strikes in Iran. pic.twitter.com/kSwXyOMn7T
— Hananya Naftali (@HananyaNaftali) June 11, 2026
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a transmis unul dintre cele mai dure mesaje ale administrației Trump de la începutul acestei noi faze a conflictului. Oficialul a spus că scopul loviturilor este de a împinge Iranul spre masa negocierilor.
„Dacă trebuie să negociem cu bombe, vom negocia cu bombe. Și suntem foarte buni la asta.”, a declarat Pete Hegseth, potrivit CBS News.
Fraza arată direcția aleasă de Washington: presiune militară pentru obținerea unui acord politic. Totuși, această strategie poate fragiliza și mai mult armistițiul dintre SUA și Iran, aflat deja sub presiune după schimburile de lovituri din ultimele zile.
Ministerul iranian de Externe a acuzat Statele Unite că transmit mesaje contradictorii și afectează procesul diplomatic prin noile atacuri.
După loviturile americane, presa iraniană a relatat explozii sau activarea sistemelor de apărare aeriană în mai multe orașe, inclusiv în Bandar Abbas, port strategic din sudul Iranului, aflat lângă Strâmtoarea Ormuz.
Armata iraniană a anunțat apoi că Strâmtoarea Ormuz este închisă pentru tot traficul, inclusiv pentru petroliere. Informația a fost negată de CENTCOM, care a transmis că navele comerciale continuă să intre și să iasă din strâmtoare.
Omul care gestiona fondurile uriașe ale Hamas, ucis într-un atac al Israelului
„Navele comerciale continuă să tranziteze în această seară Strâmtoarea Ormuz.”, a transmis Comandamentul Central al SUA pe X.
Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre marile mize ale conflictului, fiind un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Orice blocaj real în zonă poate produce efecte rapide asupra piețelor energetice și poate crește presiunea asupra statelor dependente de această rută.
La scurt timp după atacuri, Kuweitul a anunțat că interceptează „ținte aeriene ostile”, iar Bahrainul a activat sirenele de urgență. Nu era clară sursa amenințărilor, însă ambele state aliate cu SUA au mai fost vizate de Iran în episoade anterioare de tensiune.
Atacurile SUA în Strâmtoarea Ormuz lovesc infrastructura civilă din Iran
Conform presei de stat de la Teheran și a unei investigații publicate de The New York Times, atacurile americane au vizat orașele portuare Jask și Sirik, precum și insula Qeshm. Washingtonul susține că această operațiune militară a reprezentat un răspuns direct și legitim după ce forțele iraniene ar fi doborât un elicopter Apache al armatei SUA deasupra apelor Golfului Persic.
Consecințele directe ale bombardamentelor au depășit rapid sfera militară. Două rezervoare majore de stocare a apei, care alimentau districtele Bemani și Kouhestak din zona orașului Sirik, au fost complet distruse.
„În urma acestui atac, peste 20.000 de rezidenți ai regiunii au pierdut accesul la apă potabilă sigură. În condițiile în care temperaturile locale variază în această perioadă între 45 și 50 de grade Celsius, situația a devenit extrem de dificilă și critică pentru populația locală”, au transmis oficialii companiei regionale de apă, citați de televiziunea publică iraniană.
Experții avertizează că rețeaua de aprovizionare a suferit daune structurale majore, iar resursele de apă subterană din această zonă aridă sunt insuficiente pentru a compensa pierderile. În prezent, autoritățile din provincia Hormozgan încearcă de urgență să găsească soluții alternative pentru satele afectate.
De cealaltă parte, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a emis un comunicat în care confirmă desfășurarea unor „lovituri suplimentare de autoapărare împotriva mai multor ținte”. Washingtonul a precizat că operațiunea a vizat capacități de supraveghere militară, sisteme de comunicații și facilități de apărare aeriană ale Iranului.
Pentagonul a subliniat că s-a folosit muniție de precizie lansată de forțele Marinei, ale Aviației și ale Flotei Militare, ca reacție la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului în regiune”. Totuși, în declarațiile oficiale americane nu s-a făcut nicio referire la distrugerea rezervoarelor de apă.
O analiză vizuală realizată de The New York Times pe baza imaginilor din satelit a confirmat distrugerea infrastructurii din satul Bemani. Mai mult, specialiștii în armament de la Open Source Munitions Portal au identificat pe baza fragmentelor găsite la fața locului că s-au folosit bombe ghidate de tip GBU-39, o armă de înaltă precizie de fabricație americană. Situația ridică semne de întrebare juridice la nivel internațional, în condițiile în care Convenția de la Geneva interzice în mod expres atacarea deliberată a infrastructurii civile vitale pentru supraviețuirea populației.
Răspunsul Republicii Islamice nu s-a lăsat așteptat. Teheranul a condamnat vehement acțiunea militară a SUA, catalogând pretextul Washingtonului drept „fals”.
Ca replică directă, Iranul a lansat deja valuri de atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective pe care le-a identificat ca fiind baze militare americane situate în statele vecine, respectiv în Bahrain, Iordania și Kuweit. Această ripostă în cascadă confirmă temerile analiștilor occidentali privind riscul unui conflict regional extins, capabil să perturbe una dintre cele mai importante rute comerciale și energetice ale lumii.