Ce pensii au românii care locuiesc în Olanda. Sistemul intră într-o fază decisivă de reformă de la 1 ianuarie

Românii care trăiesc în Olanda pot avea, în linii mari, mai multe componente ale pensiei, însă reforma aflată acum în plină desfășurare vizează în special pensiile ocupaționale, adică acele pensii administrate prin marile fonduri profesionale și sectoriale.

Acestea reprezintă pilonul central al sistemului olandez și includ contribuțiile acumulate de angajați din domenii precum sănătatea, construcțiile, metalurgia sau administrația publică.

Este important de înțeles că reforma nu schimbă pensia de stat de bază, cunoscută în Olanda drept AOW. Aceasta este finanțată din taxe și nu este legată direct de salariu, fiind distinctă de pensiile ocupaționale și de planurile private individuale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, pentru românii care au locuit și muncit legal în Olanda, pensia de stat rămâne separată de noul mecanism care intră acum într-o etapă decisivă.

Alte articole

Pensiile vor crește de anul viitor. „După doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare”

Florin Manole, fostul ministru al Muncii, pozat într-un avion privat cu destinația Mykonos, insula milionarilor. A stat alături de un judecător CCR și de oameni de afaceri controversați la nici două luni după ce și-a dat demisia din funcție FOTO

Marea schimbare privește fondurile colective de pensii, cele în care au fost strânse până acum cele mai multe economii pentru bătrânețe.

În vechiul model, sistemul funcționa în mare măsură ca un fond comun, în care contribuțiile generațiilor mai tinere susțineau pensiile celor deja retrași din activitate, iar promisiunea era una de relativă stabilitate.

Citește și : Schimbări în benzinării de la 1 iulie 2026. Toți șoferii sunt afectați de măsura statului

Modelul oferea mai multă predictibilitate, chiar dacă în practică nu reușea întotdeauna să compenseze suficient inflația.

Timp de zeci de ani, fondurile olandeze au promis pensii calculate în funcție de salariu și de anii lucrați, într-un sistem construit pe solidaritate între generații și pe investiții prudente, inclusiv în obligațiuni de stat și instrumente legate de dobânzi.

Însă anii de dobânzi foarte scăzute, presiunea inflației și îmbătrânirea populației au făcut acest model tot mai greu de susținut pe termen lung.

Ca răspuns, autoritățile olandeze au adoptat o reformă care este în vigoare din 2023 și care va fi aplicată treptat până în 2028. Noua schemă presupune împărțirea patrimoniului fondurilor în conturi individuale potențiale, astfel încât valoarea pensiei să depindă mai clar de contribuțiile fiecărei persoane și de randamentul investițiilor realizate cu acei bani.

Pentru românii din Olanda, asta înseamnă că pensia ocupațională va fi legată mai direct de traseul propriu de contribuții și de performanța piețelor financiare.

Cu alte cuvinte, sistemul se apropie de un model în care fiecare participant vede mai clar legătura dintre cât a contribuit, cum au fost investiți banii și ce venit poate obține la pensie.

Schimbarea permite fondurilor să își asume un risc investițional mai mare, adică o pondere mai idicată a activelor precum acțiunile, datoria corporativă sau ipotecile, față de vechiul model, în care expunerea era mai prudentă.

Riscul nu va fi identic pentru toți, pentru că persoanele mai apropiate de vârsta pensionării vor fi, în principiu, mai protejate decât cei aflați la începutul carierei.

Faza decisivă a reformei începe de la 1 ianuarie 2027. Un prim grup important de fonduri, care gestionează împreună peste 500 de miliarde de euro, va trece efectiv la noul sistem și va avea la dispoziție un an pentru a-și adapta portofoliile, a calcula noua distribuție a activelor, a aplica eventuale creșteri inițiale și a acorda compensațiile prevăzute.

Ulterior, alte fonduri mari, inclusiv cel al funcționarilor, urmează să intre în tranziție.

Pentru anumite categorii de participanți, mai ales pentru cei aflați în zona de vârstă 40-50 de ani, reforma vine și cu compensații unice. Logica este că aceste persoane au contribuit în vechiul sistem la susținerea generațiilor mai în vârstă, fără a mai beneficia în aceeași măsură de solidaritatea intergenerațională în noul model.

De aceea, autoritățile au prevăzut corecții pentru a limita dezechilibrele produse de schimbarea regulilor.

Supravegherea întregului proces este făcută de Banca Centrală a Țărilor de Jos, care analizează planurile de tranziție și verifică dacă împărțirea activelor este echitabilă între pensionarii actuali și lucrătorii activi.

Citește și : Țara care impune reguli stricte pentru toaletele amplasate în grădini. Ce soluții au proprietarii pentru gestionarea deșeurilor

Miza este foarte mare, pentru că sistemul ocupațional olandez este cel mai mare din Uniunea Europeană și administrează active de aproape două trilioane de euro.

Românii stabiliți în Olanda trebuie să știe că pensia lor va continua să aibă, în funcție de situația fiecăruia, o componentă de stat și una ocupațională, iar reforma vizează în special această a doua parte.

Așadar, pensia publică de bază nu dispare, dar se schimbă felul în care sunt administrate și distribuite economiile adunate prin marile fonduri profesionale.