De ce nu și-a primit șeful Armatei telefoanele înapoi. Ce a cerut Gheorghiță Vlad instanței și de ce a pierdut

În plângerea înregistrată la Curtea Apel Bucureşti – Secția I Penală la data de 03.06.2026, sub nr. 3406/2/2026 (1994/2026), generalul Gheorghiță Vlad, șef al Armatei Române, a solicitat constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei ordonanţei DNA din date 02.06.2026 şi a modalității de punere în executare a acesteia din aceeaşi dată.  Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei (SMA) a solicitat restituirea de îndată a terminalelor mobile ridicate şi excluderea tuturor probelor obținute ca urmare a punerii în executare a acestei măsuri.

În documentele prezentate în instanță, Gheorghiță Vlad a cerut să fie avut în vedere faptul că procurorii DNA militar, prin emiterea unei ordonanțe de ridicare silită a telefoanelor şi, ulterior, a ordonanței de percheziție corporală, nu au prezentat sub nicio formă motivul pentru care este necesară o astfel de măsură sau împrejurările care ar justifica ingerința adusă prin ridicarea silită a terminalelor mobile, fiind o măsură disproporționată şi vătămătoare, potrivit Mediafax.

Gheorghiță Vlad a considerat că procurorii trebuiau să justifice măsurile și a susținut „că actele contestate nu cuprind, în esență, două elemente indispensabile, respectiv descrierea faptei care face obiectul urmăririi penale, nefiind explicat în concret ce conduită este cercetată, care este lanțul factual relevant şi în ce constă conexiunea dintre bunurile ridicate şi obiectul cercetării, precum şi modalitatea în care au fost stabilite persoanele vizate, respectiv de ce a fost necesar să îi fie ridicare silit terminalele mobile”.Gheorghiță Vlad a considerat că măsura dispusă este „disproporționată, producând și un impact profesional şi reputațional major”, având în vedere că exercită cea mai înaltă funcție de conducere din cadrul Armatei cu atribuții de coordonare şi autoritate față de personalul din subordine, dar și cu atribuții în zona militară, iar consecințele sunt deosebit de severe şi trebuie avute în vedere în analiza proporționalității, iar cu cât efectele concrete ale măsurii sunt mai grave, eu atât standardul de justificare trebuie să fie mai ridicat, însă, în cauză, tocmai justificarea lipseşte.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Sorin Grindeanu cere demisia generalului Gheorghiţă Vlad: România nu își permite astfel de incertitudini la vârful Armatei

Alte articole

Șeful Statului Major al Apărării și locțiitorul Iulian Berdilă cer să iasă la pensie în urma scandalului de corupție care a paralizat Armata Română

Radu Miruță, despre anchetarea șefului Statului Major al Apărării: ”Este o situație neplăcută pentru Armata Română. Vom avea o analiză împreună cu domnul președinte”

Gheorghiță Vlad crede că doar un organ de cercetare penală special, desemnat de Procurorul general al României, poate să-l percheziționeze.

În decizie, judecătorul de dreptul și libertăți al Curții de Apel a constatat că lui Gheorghiță Vlad i s-au ridicat telefoanele, dar a reiterat că „ridicarea de obiecte şi înscrisuri nu permite accesarea sistemelor informatice (acestea fiind sigilate)”.

Judecătorul Curții de Apel nu a fost de acord cu Gheorghiță Vlad, susținând în decizie următoarele:

„Nu este necesar ca ordonanța prin care se dispune ridicarea să conţină garanții privind categoriile de persoane care pot studia datele şi categoriile de informații care poț fi cercetate. Aceste condiții sunt specifice percheziției informatice. În caz contrar, prezenta procedură s-ar suprapune peste procedura autorizării percheziției informatice”
„Nu există nicio dispoziţie care să impună procurorului să procedeze personal la ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri raportat la calitatea petentului, acesta putând delega orice act de urmărire penală”.
„Faptul că în ordonanţa de delegare se face referire la percheziție şi nu la ridicarea de obiecte este lipsită de relevanță în contextul în care percheziția a vizat tocmai această ridicare. Practic, procurorul a delegat organele de urmărire penală pentru a cerceta corpuł petentului şi a ridica toate sistemele informatice pe care acesta le avea asupra sa, lucru care s-a şi întâmplat”
Ca arare, judecătorul Curții de Apel a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale solicitată de Gheorghiță, și a respins ca nefondată și contestația formulată de el împotriva măsurilor dispuse prin ordonanţele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 de DNA.