Camelia Bogdan pierde pe bandă rulantă. Curtea de Apel Constanţa susţine că a formulat și difuzat „afirmații factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă”

Curtea de Apel Constanța a publicat motivarea hotărârii în dosarul în care fosta judecătoare Camelia Bogdan a fost chemată în judecată de Societatea Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA (GRIVCO). Instanța a constatat că Bogdan a formulat și difuzat „afirmații factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă”, aducând atingere reputației companiei.

Camelia Bogdan ceruse ca dosarul să fie mutat de la București, iar Înalta Curte a permis strămutarea la Curtea de Apel Constanța, în localitatea in care Camelia Bogdan și-a început cariera. De altfel, nu este prima decizie a unei instanțe care stabilește că fostul magistrat a comis fapte ilicite prin declarațiile sale la adresa Grivco și ale fondatorului trustului Intact, Dan Voiculescu.

Exclusiv: Fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut încă un proces cu GRIVCO

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Afirmațiile false ale Cameliei Bogdan au creat un „prejudiciu moral, rezultând din afectarea onoarei, demnității și imaginii publice a Grivco”.

Alte articole

Exclusiv: Fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut încă un proces cu GRIVCO

Scandal uriaș în justiție! Judecătoarea Camelia Bogdan este acuzată că ar fi încasat bani chiar de la o parte din proces. Documentele care aruncă în aer Dosarul ICA

Curtea a constatat că, în cazul afirmațiilor Cameliei Bogdan referitoare la Grivco, “nu ne aflăm în prezența unei simple judecăți de valoare, exprimată într-un registru critic sau polemic, ci a unei imputări factuale stigmatizante.”

„Curtea constată că pârâta nu a făcut dovada unei baze factuale suficiente care să susțină gravitatea acuzațiilor formulate”

Camelia Bogdan avea  „obligația de a respecta exigenţele bunei-credinte și de a dispune de o bază factuală suficientă”.

„Faptă ilicită (comisă de Camelia Bogdan) constă în formularea şi difuzarea unor afirmaţii factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă, de natură a depăși limitele libertăţii de exprimare si a aduce atingere dreptului la reputaţie al reclamantului.”

Curtea constată „caracterul ilicit al afirmației realizată de Camelia Bogdan la adresa Grivco, toate condițiile răspunderii civile delictuale fiind întrunite în cauză”.

Scandal uriaș în justiție! Judecătoarea Camelia Bogdan este acuzată că ar fi încasat bani chiar de la o parte din proces. Documentele care aruncă în aer Dosarul ICA

Acest proces nu este un accident izolat. Într-un dosar anterior, Curtea de Apel București constatase că declarațiile publice ale Cameliei Bogdan din interviuri și articole publicate între 2019 și 2021 au caracter ilicit. ÎCCJ a menținut definitiv acea hotărâre în martie 2025.

Deciziile definitive si nefavorabile obtinute in Bucuresti au facut-o pe Camelia Bogdan nu doar sa atace si sa recuze toti judecatorii care intrau in dosarele sale, ci si sa ceara Inaltei Curti stramutarea dosarelor in speranta ca va obtine o decizie favorabila. Instanta suprema i-a admis cererile de stramutare iar decizia de la instanta din Constanta vine sa confirme ceea ce instantele din Bucuresti au retinut in alte dosare: Camelia Bogdan comite, prin declaratiile sale, fapte ilicite.

Exclusă de două ori. Condamnată pentru abuz în serviciu

Înainte de a ajunge să piardă procese pentru declarații mincinoase, Camelia Bogdan acumulase deja un dosar disciplinar fără precedent în magistratura română. A fost exclusă din magistratură de CSM în 2017, pentru incompatibilitate și conflict de interese — judecând dosarul ICA în timp ce primise bani de la Ministerul Agriculturii, instituție parte civilă în același dosar. A doua excludere a venit în 2018, pentru manipularea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor — practic, falsificarea mecanismului care garantează imparțialitatea justiției. Hotărârea de excludere a rămas definitivă în 2022.

Iar dacă excluderile disciplinare nu erau suficiente, în septembrie 2025, Înalta Curte a consemnat într-o hotărâre definitivă că, în dosarul ICA, judecatoarea Bogdan a săvârșit „abuz în serviciu”. Răspunderea penală era prescrisă — ceea ce înseamnă că nu a putut fi pedepsită penal, nu că fapta nu a existat.

O carieră construită pe încălcarea regulilor

Tabloul de ansamblu este acela al unui magistrat care a încălcat regulile fundamentale ale profesiei: a judecat în conflict de interese, a manipulat repartizarea dosarelor, a pronunțat o sentință ilegală desființată ulterior de ÎCCJ și, după excluderea din sistem, a continuat să facă declarații publice ilicite, sancționate de instanțe.

Decizia Curții de Apel Constanța din 18 mai 2026 nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.