Presa maghiară titrează că Bucureștiul se află pe marginea prăpastiei: „România, în pragul falimentului de stat”

Publicația Magyar Nemzet titrează pe prima pagină că România s-ar putea îndrepta spre pragul falimentului de stat dacă partidele politice nu găsesc o soluție urgentă la blocajul actual. Ziarul vorbește despre „haosul politic” în care politicienii români au adâncit țara și explică efectele economice și sociale:

„Impasul politic nu este doar o problemă teoretică la București; are un impact direct și grav asupra vieții de zi cu zi a populației.

România se află într-o situație fiscală catastrofală, cu un deficit care se apropie de 8% din PIB, aproape de trei ori limita de 3% permisă de UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

PNL, USR și UDMR merg la Nicușor Dan cu propria variantă de premier! ”De partea corectă a istoriei”

Mai mult, fără un guvern funcțional și complet, țara nu este capabilă să implementeze reformele necesare pentru a accesa finanțarea de aproximativ 11 miliarde de euro din fondul de redresare al Uniunii Europene. Pierderea acestor resurse înseamnă oprirea investițiilor în infrastructură, construcția de drumuri și dezvoltarea de spitale. În plus, agențiile internaționale de rating de credit iau deja în considerare retrogradarea ratingului României din cauza instabilității politice.

Acest lucru face ca finanțarea datoriei publice să fie mai scumpă, ceea ce duce direct la slăbirea monedei naționale, la o creștere suplimentară a inflației deja ridicate și la o creștere drastică a ratelor dobânzilor la creditele acordate populației.

Întrucât guvernul executiv nu poate adopta noi legi sau măsuri fiscale pe termen lung, salariile din sectorul public, indexarea pensiilor și plățile beneficiilor sociale vor deveni, de asemenea, incerte în lunile următoare„.

Într-o notă mai critică, Magyar Nemzet publică o analiză prin care contestă avansul economic al României în regiune, susținând că ultimele date arată o stagnare sau o scădere a nivelului de trai pentru populație din cauza inflației greu de controlat.

Publicația prezintă datele Oficiul Central de Statistică din Ungaria și cifrele de la institutul național de statistică din România:

• În Ungaria, salariul mediu brut în aprilie a fost de 772,2 mii de forinți, iar în România a fost de 9.740 de lei, ceea ce reprezintă 705,2 mii de forinți la cursul de schimb mediu lunar oficial al Băncii Naționale a Ungariei pentru luna aprilie (72,41 HUF/RON). Deci datele noastre (ale Ungariei) sunt cu 9,5% mai mari.
• În Ungaria, salariul mediu net calculat cu reduceri a fost de 541,2 mii de forinți în aprilie, iar în România a fost de 5.843 de lei, ceea ce reprezintă 423 de mii de forinți. Suntem (n.r Ungaria) cu aproape o treime, cu 28 la sută, mai buni.
• În Ungaria, creșterea câștigului salarial mediu net este de 11,2%, în România este de 3,5%.
• În Ungaria, inflația pentru consumatorii maghiari a fost de 2,1% în aprilie, o valoare mai mică decât în ​​orice altă țară din zona euro, iar în România a fost de 10,7%, cea mai slabă valoare din întreaga UE.
• Astfel, creșterea salariului real intern a fost de 8,9% în aprilie, în timp ce în România s-a înregistrat o scădere de 6,5%. Dinamica salarială din Ungaria este una dintre cele mai ridicate, în timp ce cea din România este cea mai slabă.
• În Ungaria, PIB-ul a crescut cu 1,7% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în România a scăzut cu 1,5%. România se află deja în recesiune tehnică, PIB-ul fiind în scădere de șase luni.
• În Ungaria rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în primul trimestru al acestui an a fost de 80,9%, ceea ce reprezintă a opta cea mai bună rată din UE, în timp ce în România a fost de doar 68,5%, ceea ce reprezintă a doua cea mai slabă rată.
• În Ungaria, rata șomajului a fost de 4,7%, mult sub media UE (6,2%), iar în România a fost de 6,5%, o valoare mai proastă decât media UE.
• Conform măsurătorilor oficiale ale UE, proporția persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială în Ungaria în anul de referință 2024 a fost de 19,5%, ceea ce este mai mic decât media UE, iar în România a fost de 27,4%, ceea ce reprezintă a treia cea mai mare și mai slabă valoare din UE.

Parlamentarii maghiari și-au tăiat singuri salariile cu 40%: „Este un act de modestie”. În România, veniturile demnitarilor ar urma să crească prin Legea salarizării unitare

„Nu mă bucur că vecinul nostru – și odată cu el maghiarii de peste graniță – sunt în declin, dar mantra repetată obositor despre cea mai săracă țară și România jalnică este demonstrabil greșită, să nu credem! Fiecare să decidă dacă este o denaturare conștientă sau o lipsă de pregătire profesională! Și sper sincer să nu ajungem în declin. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki a spus în filmul „Ultimul avertisment” că guvernarea răzbunării nu este bună pentru economie, relatează  Magyar Nemzet.