CSAT a aprobat mobilizarea pentru 2027. Câți militari și civili vor fi chemați în misiuni externe, România își consolidează rolul pe Flancul Estic al NATO

În ședința CSAT s-a stabilit că Armata României va asigura, pentru forţele şi mijloacele care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari şi civili.

Dintre aceştia, 2.786 vor merge la misiuni şi operaţiuni în afara României, 1.801 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forţelor propuse pentru misiuni şi operaţii posibil a fi asumate, potrivit CSAT.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va putea participa în anul 2027 la misiuni şi operaţii cu un efectiv de 2.604 militari şi poliţişti, dintre care 39 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în aşteptare, pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și Anunțul lui Nicușor Dan după ședința CSAT: „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări ”. Președintele cere Guvernului să găsească soluții în criza de la ROMATSA

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat suplimentarea contribuţiei la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o iniţiativă strategică vitală pentru garantarea libertăţii de navigaţie şi securităţii economice şi militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.

Constituirea MCM BLACK SEA în ianuarie 2024, de către România, Turcia şi Bulgaria, este o premieră în istoria recentă a securităţii Mării Negre şi un proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră, menit să menţină siguranţa traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecţia infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcţiilor operaţiei de deminare maritimă MCM BLACK SEA, se mai arată în comunicatul CSAT.

De asemenea, în finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.

În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.

O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.

Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.

În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare.

În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT.

În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA.

Citește și Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, vizat și de alte suspiciuni de trafic de influență la angajări în MApN (surse)