Ilie Bolojan susține că nu știa despre rețeaua „azilelor ilegale” din Bihor: „Știu ceea ce am văzut astăzi din informațiile publice. Am aprobat un ajutor de urgență în această seară”

Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a aprobat, marți seară, un ajutor de urgență pentru relocarea victimelor din „azilele ilegale” din Bihor, precizând că măsura permite cazarea acestora în instituții ale statului din județele învecinate.

Ilie Bolojan susține că nu știa despre rețeaua „azilelor ilegale” din Bihor

Întrebat la TVR 1 despre ancheta DIICOT din Bihor, premierul demis a explicat că executivul a intervenit la solicitarea autorităților centrale și a lăsat să se înțeleagă că nu știa de existența acestor azile.

„Știu ceea ce am văzut astăzi din informațiile publice, știu că DSU și Ministerul Muncii au solicitat un ajutor de urgență pe care l-am aprobat în această seară în așa fel încât persoanele să fie relocate în instituții din județele limitrofe pentru ca acești oameni să își găsească un adăpost. Fără alocarea sprijinului nu ar fi îndeplinit condițiile pentru a fi cazați în instituțiile statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Dezastru după furtuna puternică. Bărbat strivit de copacul căzut peste mașină în Ilfov / Străzi blocate, cursele aeriene nu pot ateriza pe Otopeni

Alte articole

Premierul Ilie Bolojan dezvăluie ce relație are, în prezent cu președintele Nicușor Dan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu: „Sunt relații de încredere care se construiesc în timp și care se năruie când nu respecți înțelegerile”

Premierul Ilie Bolojan îi dă replica președintelui Nicușor Dan, după ce acesta a reproșat PNL-ului că şi-a schimbat poziţia privind susținerea unui Guvern: „S-a reținut doar faza cu susținerea de centru-dreapta a unui guvern minoritar PSD, dar nu s-a reținut cea de acord politic”

Marți, procurorii DIICOT au făcut zeci de percheziții în județul Bihor, vizând o rețea de azile ilegale conduse de Viorel Pașca, organizată prin asociația „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”.

Anchetatorii vorbesc despre un grup infracțional organizat, activ din 2020, care exploata persoane aflate în stare de vulnerabilitate, sub pretextul oferirii de servicii sociale și de îngrijire.

Sute de persoane cu dizabilități, probleme psihice și fără sprijin familial au fost găzduite în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, trimise inclusiv de spitale, primării, poliție și alte instituții din țară, după cum a recunoscut chiar Pașca.

Victimele ar fi fost ținute în condiții precare, fără îngrijire medicală adecvată, cu personal necalificat și tratamente administrate incorect sau deloc, ceea ce a dus la neasigurarea protecției sănătății și demnității lor.

Dimensiunea cazului este accentuată de descoperirea a 401 persoane decedate, înhumate pe un teren aflat lângă un cimitir greco-catolic. Potrivit DIICOT, ajutoarele de înmormântare aferente acestor decese ar fi fost încasate de gruparea condusă de Pașca, prejudiciul total estimat depășind 13 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro).

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a precizat că problema a fost sesizată încă din 2025, după un caz în Mehedinți, când persoane vulnerabile fuseseră trimise la Bihor. Corpul de Control al ministerului a fost atunci în teren, iar raportul a ajuns la Parchetul General și ulterior la DIICOT, însă ancheta a fost declanșată abia acum.

Ministerul Muncii a anunțat activarea unei celule de criză și coordonarea cu autoritățile județene pentru relocarea în siguranță a persoanelor afectate, arătând că Viorel Pașca nu deținea nici acreditare, nici licență pentru servicii sociale în centrele respective.

Departamentul pentru Situații de Urgență a mobilizat echipe medicale și mijloace de intervenție pentru preluarea rapidă a victimelor și acordarea de îngrijiri de urgență.

Abordarea autorităților, considerată iresponsabilă de jurnaliști

Între timp, unii jurnaliști susțin că statul român știa de ani de zile ce făcea Viorel Pașca și chiar că acesta primea pacienți cu cazuri grave, aduși direct de ambulanță sau de poliție.

Jurnalista Digi24 Carla Cristina Tănasie afirmă că Ministerul Muncii şi Poliţia ştiau de mai mult timp că centrele în care erau găzduite persoane vulnerabile de către Viorel Paşca funcţionau fără acreditare, susţinând că statul român l-a tolerat deoarece prelua persoane pentru care instituţiile publice nu găseau soluţii.

„Ministerul Muncii, care astăzi a constituit o celulă de criză pentru a-i ajuta pe oamenii din casele lui Viorel Paşca, ştia de foarte mult timp, ani, că acesta funcţiona ilegal. Nu a făcut nimic. Şi Poliţia ştia, pentru că ducea oameni acolo”, a scris Carla Cristina Tănasie, marţi, pe Facebook. Ea a făcut și în trecut materiale despre situașia de la aceste azile, cunoscând astfel foarte bine subiectul.

Ea afirmă că Viorel Paşca declara anul trecut că majoritatea persoanelor ajunse la el erau trimise de spitale, iar o parte erau aduse de Poliţie.

„Viorel Paşca ne spunea anul trecut că 80% dintre oamenii care ajung la el sunt trimişi de spitale, iar 10% sunt aduşi de Poliţie. Aşa că statul nu a descoperit nimic nou astăzi. Şi, cel mai probabil, nici de această dată nu va face ceva pentru persoanele vulnerabile. Mă refer la măsuri pe termen lung”, a adăugat jurnalista.

Carla Tănasie susţine că Viorel Paşca ar fi fost tolerat de instituţii deoarece prelua persoane vulnerabile pentru care statul nu avea soluţii.

„De fapt, Viorel Paşca a fost lăsat de statul român să funcţioneze ilegal, pentru că făcea treaba pe care statul nu era în stare să o facă, chiar şi în condiţiile pe care procurorii le descriu drept improprii”, a afirmat jurnalista.

Acesta a mai scris că statul „nu este capabil să aibă grijă de persoanele vulnerabile” şi că l-a transformat pe Viorel Paşca „în ceea ce vedem astăzi”.

Citește și : VIDEO Clipe teribile pentru clienții unei pizzerii din Târgu Jiu! Explozia unui pneu al unei autospeciale de la salubritate a spart geamurile restaurantului

„Un om care a preluat, ca persoană fizică, mii de oameni — anul trecut ne spunea 3.000 — şi a îngropat peste o mie dintre ei”, a susţinut Carla Tănasie.

Jurnalista a afirmat că principala întrebare este dacă vor fi traşi la răspundere funcţionarii din instituţiile care au cunoscut situaţia.

„Cel mai important este să vedem dacă statul va trage la răspundere statul. Adică funcţionarii din acele instituţii care au închis ochii atâţia ani”, a transmis aceasta.