Inițiatorii proiectului spun că data de 10 mai reprezintă un pilon fundamental în istoria modernă a României, pentru că are triplă semnificație regală și națională pentru perioada 1866-1947. Această zi marchează, în primul rând, sosirea principelui Carol I în țară și începutul domniei sale în 1866.
Totodată, în anul 1877, la doar o zi după ce Mihail Kogălniceanu a citit Declarația în Parlament, Carol I a semnat independența României față de Imperiul Otoman, moment de o importanță crucială pentru destinul țării.
„Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României. Carol I a semnat independența României față de Imperiul Otoman, pecetluită ulterior prin jertfă în Războiul de Independență”, explică inițiatorii în expunerea de motive.
Cu toate că valoarea istorică a zilei este recunoscută, proiectul a intrat deja în impas pe circuitul de avizare. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a emis un raport de respingere cu majoritate de voturi.
Motivele principale ale refuzului sunt de natură econmică, parlamentarii invocând numărul deja mare al zilelor libere legale pe care România le are în prezent în Codul Muncii. Totodată, aceștia atrag atenția asupra impactului financiar negativ, deoarece fiecare zi nelucrătoare suplimentară generează costuri mari și pune o presiune organizațională greu de suportat de către angajatorii din sectorul privat și public.
„Având în vedere numărul actual al zilelor de sărbătoare legală prevăzute de Codul muncii şi impactul economic şi organizaţional asupra angajatorilor, Comisia supune spre dezbatere şi adoptare plenului raportul de respingere”, se arată în anunțul oficial al Comisiei.
Raportul de respingere va ajunge pe masa plenului pentru votul decisiv. Cu toate că a primit un aviz negativ în comisia de specialitate, votul final din Parlament va stabili dacă 10 mai va deveni, în cele din urmă, zi liberă pentru totți românii sau dacă va rămâne doar o sărbătoare istorică națională, fără efecte asupra calendarului de muncă.