EXCLUSIV Mircea Duţu anunţă un nou val de caniculă: „Furtunile violente vin dintr-un şoc termic între masa de aer canicular şi perturbaţia atlantică mai friguroasă”

Profesorul Mircea Duţu şi climatologul Roxana Bojariu explică evoluţiile meteo din perioada următoare. Valul de căldură se retrage treptat, așa că luna iulie începe cu o vreme mai moderată din punct de vedere termic, dar instabilă, cu ploi și furtuni în mai multe regiuni ale țării. Totuși, semnalele actuale arată către o perioadă foarte călduroasă în a doua parte a lunii, dar şi uns curt episod canicula săptămâna viitoare.

„Ploile torenţiale, furtunile vin dintr-un șoc termic între masa de aer canicular şi perturbaţia atlantică mai friguroasă. Acest contrast generează energie instabilă, transformând umiditatea în precipitații intense. De la finele iunie, un dom de căldură blochează sistemul depresionar la vest propulsând aerul fierbinte din Sahara în Europa centrala si de Est. O depresiunea de altitudine, o picătură rece a început sa circule prin masa de aer cald infiltrandu-se deasupra suprafetelor terestre supraincalzite. Acest aer rece destabilizează atmosfera aerul cald de la sol se ridica precum o săgeata pentru un contact cu cel rece, iar asta generează nori activi capabili de ploi torenţiale şi  grindină.

Europa nu e doar continentul care se incalzeste cel mai rapid, dar are o problema de geografie. Marea Mediterană e foarte caldă si e departe de Groenlanda unde gheața se topește se formează cupola de căldură cu tot cortegiul de complicatii. Se pare ca la sfârşitul saptamanii pe zona mediteraneana si Europa de est se contrueaza un al 3-lea val de căldură cu temperaturi care vor depăși 35 de grade Celsius. Noul episod canicular nu o să aibă totuși aceeași intensitate și întindere geografică. Ramâne de văzut ce evoluţii va înregistra saptamana viitoare cu precădere și cum va influența în ultima instanța și regiunea de est a continentului din care face parte și România”, a declarat profesorul Mircea Duţu, în exclusivitate la emisiunea Punctul Culminant de la România TV.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Furia vremii i-a surprins și pe meteorologi! Elena Mateescu (ANM): „Hărțile nu arătau o furtună atât de puternică la București”. Temperatura s-a prăbușit cu 17 grade în mai puțin de o oră: „Diferența dintre masele de aer a produs cantități impresionante de precipitații”

Alte articole

Avertizare meteo. Alertă de furtuni puternice și caniculă, anunțul de ultimă oră făcut de meteorologi

Noi alerte emise de ANM miercuri. Ploi torenţiale, vijelii şi grindină de Cod Roşu UPDATE

Ce ne așteaptă în România din punct de vedere meteorologic. Roxana Bojariu: „Sunt doi piloni ai acțiunii climatice”

Roxana Bojariu este un expert reputat în domeniu și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentul de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Cercetările experților arată că sistemul climatic se află într-un proces permanent de redistribuire a energiei din sistem între componentele sale și între diferite regiuni ale Pământului. Valurile de căldură și furtunile apărute vară sunt parte a mecanismului.

„Ca tipuri de sisteme de vreme sunt normale pentru perioada din an și locul în care ne aflăm. Ceea ce e neobișnuit acum e intensitatea lor foarte mare. Dar altfel, după o perioada cu temperaturi ridicate, aerul cald, care conține și o cantitate mare de vapori de apă, este înlocuit în cele din urmă de un aer mai rece, astfel încât acest contrast determina dezvoltarea instabilității atmosferice, cu intensificări de vânt, cantități mari de precipitații în timp scurt (alimentate de cantitatea mare de vapori de apă din atmosferă), episoade de grindină și în cazuri extreme (dar mai rare) chiar tornade. Deci succesiunea val de căldură-instabilitate atmosferică-furtună puternică  e ceva normal”, a declarat Roxana Bojariu pentru Libertatea.

Expertul român a explicat și influența schimbărilor climatice în apariția episoadelor extreme. Schimbările climatice alimentează cu un surplus de energie sistemele de vreme. Surplusul de energie apare ca urmare a intensificării efectului de seră cauzat de dioxid de carbon, metan, oxid de azot etc. Aceste gaze lasă să treacă radiația solară directă, dar absorb radiația emisă de suprafața încălzită astfel că, cu cât concentrația lor în atmosfera e mai mare, cu atât mai multă căldură se reține în sistemul climatic.

Atmosfera mai caldă reține o cantitate sporită de vapori proveniți din evaporarea apei din sol sau de la suprafața mărilor și oceanelor sau evapotranspirația vegetației. Astfel că valurile de căldură sunt alimentate cu mai multă căldură, iar intensitatea precipitațiilor crește și ea.

Iată ce spune reputatul climatolog legat de ce ar putea urma în România: „Ultimele veri și ce știm deja despre proiecția semnalului încălzirii globale ne-au indicat care este noul normal pentru acest anotimp: veri mai calde ca cele de acum mai multe decenii, cu valuri de căldură mai frecvente, mai intense și mai de durată, întrerupte de episoade de instabilitate puternică cu producerea de furtuni cu precipitații foarte abundente ce cad în timp scurt, intensificări de vânt, episoade de grindină etc. O altă  caracteristică legată de schimbarea climatică este prelungirii verii, luna septembrie căpătând multe caracteristici de lună de vară, statistic vorbind”.

Vezi și O nouă furtună COD ROȘU în Capitală, oamenilor li se cere să nu iasă din case. A fost emis RO-ALERT / A fost convocat Comitetul pentru situații de urgență în București

Roxana Bojariu subliniază că alternanțele perioade calde/furtuni sunt ceva normal vara, însă „problema e intensitatea lor foarte mare care a crescut și va mai crește, alimentată de fundalul încălzirii globale”.

„Cu cât va crește concentrația globală a gazelor cu efect de seră, cu atât vom avea și în România valuri de căldură mai frecvente, mai intense, cu durată  mai mare și declanșate mai timpuriu.

De aceea, pentru a face față provocărilor încălzirii globale, pe de o parte trebuie să reducem emisiile de dioxid de carbon, metan, oxid de azot și alte gaze cu efect de seră pentru a încetini încălzirea globală, astfel încât să câștigăm timp pentru adaptarea la efectele deja produse sau care stau inevitabil în fața noastră în anii și deceniile care vin.

Cei doi piloni ai acțiunii climatice, reducerea emisiilor și adaptarea trebuie să ne asigure împreună o dezvoltare socială și economică durabilă. Avem o strategie actualizată pentru adaptarea la schimbările climatice și ea vizează coerența instituțională la nivel național, însă planuri de adaptare trebuie să existe în toate comunitățile locale, bazate pe această strategie națională, dar adaptate la specificitățile locale. Administrația Națională de Meteorologie sprijină aceste eforturi de adaptare prin Hub-ul național de adaptare constituit pe baza platformei RO-ADAPT (roadapt.ro)”, a mai precizat Roxana Bojariu.