Comerțul cu amănuntul din România a scăzut cu -4,7% în mai 2026 față de aceeași lună a anului trecut, marcând a zecea lună consecutivă de declin, potrivit datelor transmise luni de Institutul Național de Statistică.
Cumulat, pe primele cinci luni ale anului, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,3%, pe fondul scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,7%), la vânzările de alimente (-3,5%) și la comerțul cu carburanți (-1,7%).
Economistul șef al BRD, Florian Libocor, susține că declinul reflectă epuizarea modelului economic pe care s-a bazat România în ultimele două decenii.
Citește și : Ro Alert de la Fisc! De la ce sumă restantă eşti notificat de ANAF că ţi se blochează conturile
„Modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii și-a atins limitele. Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă”, spune Florian Libocor.
Față de luna aprilie, vânzările cu amănuntul au crescut, totuși, cu 1,3% în mai îmbunătățire determinată de vânzările de alimente și produse nealimentare, notează BCR într-un raport transmis luni dimineață.
Banca avertizează însă că trendul general rămâne negativ pentru tot anul.
„Ne așteptăm la o contracție a vânzărilor cu amănuntul în 2026, deoarece consumul privat ar trebui să rămână scăzut, iar creșterea salariilor reale se preconizează că va rămâne negativă pe tot parcursul anului”, mai notează BCR.
Rata anuală a prețurilor de consum a urcat în aprilie la 10,71%, față de 9,87% în martie, în timp ce salariile nominale cresc doar cu o singură cifră. BNR a menținut dobânda de referință la 6,50%, ceea ce înseamnă că creditele rămân scumpe, ceea ce reduce apetitul populației pentru achiziții mari finanțate prin împrumut.
Încrederea consumatorilor s-a deteriorat și a rămas sub minimele înregistrate în timpul pandemiei din 2020.
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, pune declinul actual în contextul convergenței economice din ultimele decenii.
„Am avut timp de peste două decenii cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană. PIB per capita astăzi este 78% din media UE la paritatea puterii de cumpărare, venind de la un nivel de sub 30% din media UE la începutul anilor 2000. Salariile au crescut accelerat, consumul populației s-a extins puternic. De remarcat însă și acest decalaj între ce producem și ce consumăm, adică diferența între PIB per capita și consumul populației per capita”, explică Ionuț Dumitru.
Un sondaj realizat de IRSOP în mai 2026 arată că economisirea rămâne „investiția” preferată pentru aproape jumătate din populație, comportament care, la scară largă, retrage bani din circulație și afectează producția și profiturile firmelor.
Procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% în luna precedentă la 61% în mai.
Românii taie, astfel, din achizițiile care nu sunt strict necesare, economisind până și la alimente.
Un studiu al companiei Shopfully, care analizează comportamentul consumatorilor europeni, confirmă tabloul economic descris de bănci și statisticile oficiale.
Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026, iar comportamentul de consum s-a adaptat deja la acest scenariu:
Studiul arată și că promoțiile au devenit un factor decisiv în deciziile de consum ale românilor: 39% dintre aceștia spun că ofertele speciale le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare, față de media europeană de 25%.
Dacă sunt incluși și cei influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul promoțiile când decid ce și de unde cumpără.