Curtea de Apel București judecă joi contestația DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor. Procurorii cer arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a unei părți a familiei lui

Joi, Curtea de Apel București urmează să analizeze contestația formulată de DIICOT împotriva hotărârii prin care Viorel Pașca și patru dintre rudele sale au fost eliberați în cazul azilelor ilegale din județul Bihor, potrivit Agerpres.

Ancheta a debutat pe 1 iulie, când procurorii au reținut șase persoane implicate în conducerea unei rețele de azile clandestine: Viorel Pașca, în calitate de lider al Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai cuplului – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, responsabilă cu conducerea unor filiale ale organizației.

Citește și : Nicușor Dan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

A doua zi, dosarul a ajuns la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă, însă magistrata a respins solicitarea DIICOT, optând pentru măsura mai blândă a controlului judiciar, decizie contestată atât de procurori, cât și de familia Pașca, care își dorește ridicarea completă a restricțiilor.

Alte articole

Atacul lui Ilie Bolojan asupra Justiției, DEMONTAT în instanță! Curtea de Apel București a anulat Comitetul prin care premierul demis urma să modifice Legile justiției

Șefa Parchetului General, reacție fermă la presiunile publice asupra DIICOT în cazul azilelor din Bihor: ”Procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice”

Procurorii afirmă că inculpații ar fi format un grup infracțional organizat prin care ar fi racolat sute de persoane din spitale și centre de asistență socială din mai multe județe, cazându-le apoi în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul unor servicii sociale și medicale specializate.

Ancheta arată că Viorel Pașca nu avea nicio pregătire sau autorizare pentru administrarea unor astfel de facilități, iar victimele, majoritatea cu afecțiuni psihice, se aflau într-o stare de vulnerabilitate extremă, fiind incapabile să se opună sau să comunice.

Magistrata Andrada Albescu, care a soluționat inițial cauza, a recunoscut caracterul ilegal al azilelor, dar a apreciat că spațiile de cazare respectau standarde minime de igienă, considerând drept riscantă alternativa de a lăsa bolnavii fără nicio formă de îngrijire.

„Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare.

De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate”, se arată în motivarea instanței.

Citește și : Una dintre persoanele găsite în azilele ilegale ale lui Viorel Pașca a murit. Ministrul Muncii: ”Nu există pentru mine amărăciune mai mare”

Judecătoarea a mai subliniat că, potrivit mărturiilor beneficiarilor și martorilor, decesele înregistrate în cadrul azilelor erau urmate de proceduri administrative corecte, persoanele fiind înmormântate la cimitirul greco-catolic. „Împrejurare care, deşi nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaţilor pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonaţi după deces”, se mai precizează în motivare.