INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat joi datele provizorii (2) privind evoluția PIB-ului, care arată o scădere de 1,2% pe serie brută în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 1,1% pe serie ajustată sezonier.

INS confirmă: economia României scade cu 1,2%

Comparativ cu prima estimare provizorie, dinamica PIB-ului și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat, PIB-ul ajustat sezonier fiind estimat la 499,738 miliarde lei prețuri curente, în scădere reală de 1,1% față de trimestrul I 2025, iar pe serie brută la 405,907 miliarde lei, în scădere reală de 1,2%.

Pe ramuri economice, INS a menționat că agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit deloc la evoluția PIB-ului, în timp ce industria a păstrat o contribuție negativă de -0,2%, cu un volum de activitate ușor revizuit în jos, de la 98,8% la 98,7%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Județul care a depășit Bucureștiul și Clujul în privința creșterii salariilor în 2026

Alte articole

Cum a nenorocit Ilie Bolojan economia României. Comerțul cu amănuntul scade pentru a zecea lună consecutivă

Andrei Caramitru avertizează că intrarea României în categoria ”junk” ar putea declanșa un colaps financiar: ”Am intra într-un dezastru”

Construcțiile au continuat să susțină creșterea cu +0,4%, iar comerțul, transportul și HoReCa au înregistrat o contribuție negativă ușor ameliorată, de la -0,8% la -0,7%.

Instituția a precizat că:

• intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%);
• tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%);
• activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%);
• administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%);
• activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%)

Cea mai importantă schimbare între cele două estimări vine din partea cheltuielilor bugetare.

Consumul individual al administrațiilor publice a trecut de la o contribuție de -0,1% la +0,4%, pe fondul creșterii volumului cu 6,2 puncte procentuale, de la 98,8% la 105,0%, în timp ce consumul colectiv al administrațiilor publice a sărit de la 0,0% la +1,4%, cu un volum în creștere de 13,3 puncte procentuale, de la 99,6% la 112,9%

În schimb, formarea brută de capital fix a fost revizuită în jos, de la o contribuție de +0,9% la +0,4%, pe fondul scăderii volumului cu 2,5 puncte procentuale, de la 104,7% la 102,2%, iar consumul gospodăriilor populației a rămas neschimbat, cu o contribuție negativă de -1,2% .

Fostul premier Florin Cîțu critică dur guvernul

Fostul premier Florin Cîțu a reacționat dur la publicarea acestor date revizuite, susținând că cifra agregată a rămas neschimbată, dar structura din spatele ei arată o realitate diferită de discursul oficial al guvernului condus de Ilie Bolojan.

„INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, a scris acesta.

Florin Cîțu a detaliat pe componente evoluția economiei. El a concluzionat că datele oficiale arată o consolidare fiscală realizată pe fondul sacrificiilor din sectorul privat.

„Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real.

Citește și : BNR, veste bună pentru români. Ce se întâmplă cu preţurile şi facturile la energie

În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, mai arată fostul premier.