O altă dronă rusească, de tipul celei căzute la Galaţi, s-a prăbuşit în Republica Moldova. Avea 50 de kg de explozibil

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat marți, 14 iulie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, după ce o nouă dronă de fabricație rusească a căzut pe teritoriul R. Moldova în noaptea de 13 iulie.

La impactul cu solul, a explodat rezervorul cu benzină al dronei – nu și explozibilul. Nu au fost raportate victime. Autoritățile moldovene au identificat-o preliminar drept Gheran-2, versiunea rusească a dronei iraniene Shahed-136. Aceasta transporta 50 de kilograme de explozibil și a căzut în apropierea unei case. Proprietarii au fost evacuați, zona a fost securizată, iar oamenii legii desfășoară cercetări la fața locului. Un tractor sapă o groapă adâncă în preajmă, pentru detonare controlată.

VIDEO Ucraina continuă atacurile cu drone în Rusia, incendiu la o mare rafinărie de petrol

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dronă cu componente chinezești? Drona este similară celor căzute anterior în localitatea Tudora, raionul Ștefan Vodă și în alte regiuni ale Republicii Moldova . Potrivit surselor DW din structurile de forță de la Chișinău, dacă ar fi explodat, consecințele puteau fi tragice, deoarece drona, după ce a trecut printre doi piloni de electricitate, a căzut chiar în apropierea unei case în care se aflau oameni.

Alte articole

Nicușor Dan, despre drona care s-a autodetonat în Portul Constanța: „Nu au mai existat incidente navale”

Resturi de dronă găsite pe un câmp din Tulcea. Autoritățile au decis să le detoneze pentru că aveau explozibil la bord

După o analiză vizuală a dronei căzute la Copanca, unii experți de la Chișinău au admis că ar putea fi vorba de o dronă Garpiya-A1, produsă cu componente chinezești pentru armata rusă la uzina IEMZ „Kupol” din Izhevsk. Versiunea apare într-o analiză a experților comunității WatchDog, care atenționează asupra marcajului „КК 17…” de pe corpul aparatului de zbor. Garpiya-A1 arată aproape identic cu Shahed-136 și Gheran-2, de aceea identificarea preliminară drept „Gheran-2/Shahed-136” este explicabilă.

Reuters a documentat anterior că Garpiya-A1 este produsă de „Kupol” folosind motoare chinezești L550E și alte componente importate din China. În 2025, Reuters a relatat că aceste motoare erau expediate către Rusia sub denumirea falsă de „unități industriale de răcire”, pentru evitarea sancțiunilor.

„Verdictul definitiv trebuie să vină din expertiza motorului, electronicii, antenei de navigație și marcajelor interne. Dar prefixul „КК” nu este un detaliu nesemnificativ. El arată că drona care a ajuns în Moldova poate fi una mai sofisticată și ca urmare, mai periculoasă. Indiferent de modelul exact, esența nu se schimbă: o armă de atac lansată de Federația Rusă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Diferența este că s-ar putea să nu fie doar o dronă iraniană copiată de Rusia, ci produsul unei linii ruso-chineze de aprovizionare militară, adaptată pentru a trece mai ușor prin sistemele de bruiaj și apărare”, menționează experții WatchDog.

MAE: Moldova își menține angajamentul de a-și apăra suveranitatea
Într-o reacție publică, MAE de la Chișinău a condamnat violarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Instituția califică incidentul drept „o încălcare gravă și inacceptabilă a spațiului aerian al Republicii Moldova” și afirmă că acesta demonstrează încă o dată că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei generează riscuri directe pentru securitatea cetățenilor Republicii Moldova și a întregii regiuni.

Rusia a atacat Kievul cu rachetă balistică. Alertă de raid aerian

MAE a reiterat că Republica Moldova își menține angajamentul de a-și apăra suveranitatea, independența și integritatea teritorială și va continua cooperarea cu partenerii internaționali pentru consolidarea securității și rezilienței țării în fața unor astfel de amenințări.

UE cumpără un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Moldova
UE a decis să aloce suplimentar Republicii Moldova 120 milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene prin Fondul european pentru pace. Decizia a fost validată luni, 13 iulie, de către Consiliul UE. Banii sunt destinați pentru achiziționarea unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Ajutorul suplimentar completează sprijinul acordat anterior prin Fondul european pentru pace pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere aeriană și apărare antiaeriană a Moldovei. Prin noua măsură, sprijinul total acordat Republicii Moldova prin Fondul european pentru pace ajunge la 317 milioane de euro, bani alocați începând cu anul 2021.

De la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, spațiul aerian național a fost survolat ilegal de zeci de drone și rachete. În mai multe cazuri, aparate de zbor sau fragmente ale acestora au fost depistate în mai multe raioane.

Un incident similar cu cel de la Copanca a avut loc pe 8 iunie curent, când o dronă a explodat în apropierea satului Lopatna din raionul Orhei. De asemenea, pe 13 mai, o dronă de tip Shahed a traversat mai multe raioane înainte de a dispărea în zona Giurgiulești, fiind detectată de radarele Armatei Naționale și observată chiar și de localnici.

Un alt caz grav a fost înregistrat pe 17 martie curent, când o dronă de tip Gheran-2, încărcată cu explozibil, a fost descoperită pe un câmp din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, în apropierea frontierei cu Ucraina. La fel ca și aparatul de zbor depistat la Copanca, drona de la Tudora a fost neutralizată de echipele de geniști prin detonare controlată.