Sondaj IRES, comandat de PSD: AUR – 40%, PSD – 21%, PNL – 17%, USR-10%, iar UDMR nu ar trece pragul electoral

Un sondaj IRES realizat la comanda PSD indică o schimbare semnificativă în opțiunile electorale ale românilor, cu AUR pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, la o distanță considerabilă de celelalte partide. PSD, PNL și USR ar urma în clasament, potrivit cercetării realizate la începutul lunii iulie pe un eșantion de peste 1.000 de persoane.

Nicușor Dan recunoaște ruptura politică: „Ne-am comportat ca și cum am fi încă o coaliție”. PSD intră la negocieri cu propriile condiții pentru viitorul Guvern

Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe locul al doilea s-ar clasa PSD, cu 21%, PNL ar fi pe locul al treilea, cu 17%, urmat de USR ci 10%. UDMR nu ar trece pragul electoral, fiind cotat cu doar 3% dintre voturi, Partidul SENS și SOS România ar obține fiecare câte 2%, în timp ce POT ar avea 1%.

Alte articole

Olguța Vasilescu: ”Dacă s-ar da mandatul PSD-ului să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile”. Mesaj pe ton de regret despre AUR: ”A ratat o șansă mare”

Eugen Tomac: Riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro dacă legea salarizării nu se va finaliza în următoarele 2-3 săptămâni

IRES: AUR este principalul beneficiar al crizei, dar nu reprezintă încă o alternativă hegemonică

AUR ajunge la 40% dintre respondenții care declară o opțiune de vot. PSD are 21%, PNL 17%, iar USR 10%. AUR beneficiază de trei mecanisme de percepție. Nu este asociat direct cu guvernarea, numai 2% îl indică drept principal responsabil pentru blocaj. Electoratul său resimte cea mai mare vulnerabilitate economică, 59% dintre alegătorii AUR își apreciază nivelul de trai ca slab, 48% spun că se descurcă greu în fiecare lună, iar 55% declară că veniturile lor au scăzut. AUR mai beneficiază de orientarea electoratului său către o ruptură politică, 89% dintre alegătorii partidului consideră alegerile anticipate o soluție pentru criză. Totuși, un scor de 40% nu înseamnă hegemonie, AUR este cea mai mare forță politică din sondaj, dar nu reprezintă singur majoritatea societății. România are un partid dominant în zona protestului, fără să aibă încă o alternativă majoritară de guvernare.

Sondajul a fost realizat la comanda PSD, în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026, pe un eșantion de 1.002 respondenți, simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroare maximă tolerată este: ±3,1%.

România traversează una dintre perioadele cu cel mai ridicat nivel de pesimism social și neîncredere politică din ultimii ani. Instabilitatea politică, disputele dintre principalii actori ai guvernării și dificultățile economice sunt puternic resimțite de populație.

Opt din zece români consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece apreciază că România traversează o criză politică și că scena politică este profund instabilă. În același timp, cercetarea arată că această stare de nemulțumire nu se traduce doar prin critică, ci și printr-o disponibilitate ridicată pentru schimbare: aproape două treimi dintre respondenți consideră că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate ar reprezenta o soluție pentru ieșirea din actuala criză.

Olguța Vasilescu: ”Dacă s-ar da mandatul PSD-ului să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile”. Mesaj pe ton de regret despre AUR: ”A ratat o șansă mare”

Paradoxul anticipatelor: alegeri noi, același blocaj

Alegerile anticipate sunt percepute ca un buton de resetare, 64% consideră că alegerile parlamentare anticipate ar reprezenta o soluție pentru ieșirea din criză. Susținerea depășește jumătate din electorat chiar și în interiorul PSD și PNL. Ea este mai ridicată în mediul rural, în rândul persoanelor cu copii și în grupurile cu educație redusă sau medie. Acest procent nu exprimă neapărat o preferință constituțională, el exprimă dorința unei întreruperi a actualei formule politice.

Susținerea ridicată pentru alegerile anticipate trebuie interpretată mai ales ca o cerere de resetare politică, ea nu demonstrează însă că un nou scrutin ar produce automat o majoritate stabilă. Rezultatele privind intenția de vot sugerează că AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate, PSD 21%, PNL 17%, iar USR 10%. În jurul acestor partide se conturează trei blocuri politice inegale: zona suveranistă, zona social-democrată și zona liberal-reformistă. Niciunul nu dispune singur de resursele necesare formării unei majorități; alegerile ar putea modifica ierarhia partidelor, dar nu ar schimba decisiv arhitectura competiției: AUR ar deveni cea mai mare forță parlamentară, fără să obțină automat o majoritate și fără să aibă un partener evident de guvernare.

PSD ar rămâne indispensabil construirii unei majorități alternative, în timp ce PNL și USR nu ar putea forma singure un pol guvernamental suficient de puternic. În cazul menținerii izolării AUR, formarea guvernului ar necesita din nou o coaliție foarte largă între partide cu electorate, programe și interese diferite, aflate acum într-o adversitate greu de conciliat. O asemenea formulă ar reproduce principala problemă a actualei guvernări: cooperarea instituțională dintre partide ale căror baze sociale se află la mare distanță și se consideră reciproc responsabile pentru criză. Analizele sociodemografice confirmă această incompatibilitate.

52% dintre alegătorii PNL consideră PSD principalul responsabil pentru blocaj, în sens invers, 42% dintre alegătorii PSD îl indică pe Ilie Bolojan. Electoratele celor două partide pot accepta aceeași coaliție din necesitate parlamentară, dar nu împărtășesc aceeași explicație a crizei și nici aceeași viziune asupra soluției. Apare astfel paradoxul anticipatelor: cetățenii cer alegeri pentru a ieși din blocaj, dar raportul de forțe indicat de sondaj riscă să reproducă blocajul într-o formă și mai dificilă. Un nou scrutin ar putea acorda o legitimitate electorală mai clară partidelor, fără să creeze o majoritate politică și socială coerentă. Anticipatele pot înlocui distribuția mandatelor, dar nu pot elimina automat fragmentarea, incompatibilitatea dintre electorate și absența unei formule majoritare. Fără o realiniere politică, o clarificare a raportării față de AUR sau apariția unui proiect capabil să traverseze granițele celor trei blocuri, România riscă să organizeze alegeri noi pentru a ajunge la aceeași întrebare: cine poate guverna împreună și cu ce legitimitate?

Acesta este tabloul climatului politic și social din România conturat de cel mai recent sondaj național realizat de IRES.

Cercetarea a fost realizată, la comanda Partidului Social Democrat, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.002 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Șapte concluzii-cheie ale sondajului:

1. România traversează o criză de încredere, care depășește sfera politică.
   Percepțiile negative privind direcția țării, stabilitatea politică și funcționarea instituțiilor sunt dominante în aproape toate categoriile sociale.
2. Instabilitatea politică este aproape unanim recunoscută.
   Indiferent de opțiunea electorală, majoritatea covârșitoare a românilor apreciază că România traversează o perioadă de instabilitate și criză politică.
3. Percepțiile economice și cele politice sunt strâns asociate.
   Deteriorarea percepută a situației economice, scăderea veniturilor și dificultățile financiare resimțite de populație contribuie la evaluarea negativă a direcției în care se îndreaptă țara.
4. Vârsta și nivelul de educație diferențiază cel mai puternic percepțiile populației.
   Tinerii și persoanele cu studii superioare tind să exprime evaluări mai favorabile privind direcția țării, economia și activitatea unor lideri politici, în timp ce persoanele vârstnice și cele cu nivel redus de educație manifestă un pesimism mai accentuat.
5. Responsabilitatea pentru actualul blocaj politic este percepută ca fiind una colectivă.
   Cei mai mulți respondenți consideră că responsabilitatea aparține întregii clase politice, înaintea oricărui partid sau lider politic.
6. Alegerile anticipate sunt văzute de majoritatea respondenților ca o posibilă soluție de ieșire din criză.
   Acest rezultat sugerează existența unei disponibilități ridicate pentru revalidarea reprezentării politice în contextul actualei crize.
7. Competiția electorală se desfășoară într-un climat dominat de cererea pentru schimbare.
   Percepțiile privind direcția țării, dificultățile economice și nivelul ridicat de neîncredere în clasa politică configurează un context favorabil opțiunilor politice care propun schimbarea status quo-ului.

Dincolo de evaluările privind actorii politici, rezultatele cercetării descriu o societate în care preocupările economice, neîncrederea instituțională și cererea pentru stabilitate se intersectează, configurând unul dintre cele mai dificile momente ale climatului public din ultimii ani.

Analiza și interpretarea datelor este disponibilă aici.