Livia Stanciu, care candidează pentru un nou mandat la şefia ÎCCJ, audiată luni de CSM

Potrivit calendarului stabilit de CSM, marţi vor fi intervievaţi judecătorii Nela Petrişor, Rodica Aida Popa şi Iulia Cristian Tarcea, care şi-au depus candidaturile pentru cele două funcţii de vicepreşedinte la ÎCCJ. Tot la această dată va fi audiată şi Lavinia Curelea, candidat la şefia Secţiei I Civile a ÎCCJ.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, îşi propune, în proiectul de management pentru un nou mandat la conducerea ÎCCJ, continuarea măsurilor organizatorice în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.

În acest sens, iniţiativa Liviei Stanciu vizează atât Secţia penală, cât şi Completele de cinci judecători ale Instanţei Supreme, precum şi luarea de noi măsuri organizatorice în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

CITEŞTE ŞI: Concurs pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Vezi ce li se cere candidaţilor

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

În debutul proiectului, Livia Stanciu arată că mandatul său, exercitat în perioada septembrie 2010 – august 2013, are ca principale caracteristici: trecerea la evaluări pozitive ale ÎCCJ în Rapoartele Comisiei Europene şi menţinerea acestora, consolidarea instituţională, soluţionarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, asigurarea funcţionării recursului în interesul legii ca principal mecanism de unificare a jurisprudenţei, punerea în aplicare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă.

Ea susţine că obiectivele mandatului început în 2010, alături de cele înscrise în proiect, trebuie continuate în următorii trei ani pentru consolidarea tuturor rezultatelor ÎCCJ.

Şeful ÎCCJ arată că, în mandatul său, la nivelul Secţiei penale a fost acordată o prioritate specială dosarelor de corupţie la nivel înalt în care termenul de prescripţie era cel mai apropiat şi dosarelor înregistrate în perioada 2007-2008, termenul de prescripţie fiind calculat în fiecare cauză în scopul de a se evita împlinirea acestuia.

Tot ca rezultat al măsurilor organizatorice privind dosarele de corupţie la nivel înalt în care Direcţia Naţională Anticorupţie a emis rechizitoriul, Livia Stanciu precizează că, în perioada septembrie 2011 – iunie 2012, au fost stabilite 355 de termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012 – iulie 2013 – 121 de termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de Completele de 5 judecători.

De asemenea, în proiect este prezentată şi o statistică a cauzelor de corupţie la nivel înalt soluţionate: Secţia penală în primă instanţă – 2010 ( 2 cauze), 2011 (15 cauze), 2012 (20 cauze), 2013 – până la 1 august (6 cauze); Completul de 9 judecători definitiv – 2011 (4 cauze); Completul de 5 judecători definitiv – 2011 (5 cauze), 2012 (12 cauze ), 2013 până la 1 august – (11 cauze).

Potrivit documentului, preşedintele ÎCCJ a asigurat, pe întreaga a mandatului, organizarea activităţii Completelor de 5 judecători şi a prezidat, în conformitate cu dispoziţiile legale, un complet de 5 judecători în materie penală, care a soluţionat, în perioada 2011- 2013 (până la 1 august), 14 cauze de corupţie la nivel înalt.

Livia Stanciu subliniază că, în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti şi ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, va susţine şi pe viitor toate demersurile care au ca scop apărarea independenţei justiţiei, eficienţa sistemului judiciar şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a acestuia, în special, în contextul punerii în aplicare a noilor coduri.

Un alt obiectiv al magistratului este reorganizarea ÎCCJ şi transformarea instanţei supreme într-o veritabilă instanţă de casaţie, precum şi implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a instanţei supreme.

În domeniul unificării jurisprudenţei, judecătoarea îşi propune continuarea implementării măsurilor organizatorice, prin buna organizare a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin soluţionarea, motivarea şi publicarea în termen a deciziilor şi continuarea soluţionării recursurilor în interesul legii în termen, precum şi elaborarea de Ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infracţiuni.

Referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Livia Stanciu are ca obiective elaborarea rapoartelor de progres ale ÎCCJ şi pregătirea şi organizarea la înalte standarde de profesionalism a vizitelor experţilor Comisiei Europene.
În ceea ce priveşte asigurarea spaţiului necesar desfăşurării activităţii instanţei supreme şi a finanţării, sunt menţionate ca priorităţi: transpunerea în fapt a demersurilor preşedintelui ÎCCJ, comune cu reprezentanţii puterii executive, pentru asigurarea unui nou sediu şi mutarea instanţei supreme în acesta în 2014, în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor coduri; asigurarea finanţării corespunzătoare a ÎCCJ; derularea calendarului de preluare a bugetului instanţelor judecătoreşti, a tuturor etapelor pe care le presupune acest proces.

‘Toate obiectivele noului mandat de preşedinte al ÎCCJ, prezentate anterior, vor constitui un imperativ al viitoarei mele activităţi, fiind pe deplin conştientă că de îndeplinirea acestora depinde modernizarea şi consolidarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României’, susţine Livia Stanciu, în proiectul de management.