Datoria României a ajuns la aproape 231 de miliarde de euro. La ce ne putem aștepta, potrivit specialiștilor

Creșterea datoriei României în primele cinci luni din acest an a fost cauzată de mai mulți factori, inclusiv de necesitatea finanțării deficitului bugetar, de refinanțarea datoriei vechi care ajunge la scadență și de nevoia de capital a sectorului privat. Deși o parte din această datorie este destinată investițiilor productive, o porțiune semnificativă merge către cheltuieli de consum și acoperirea deficitelor structurale ale economiei.

Din totalul datoriei externe de aproape 231 de miliarde de euro, o parte importantă reprezintă datoria pe termen lung, contractată de statul român sub formă de împrumuturi de la instituții internaționale, emisiuni de obligațiuni pe piețele externe și finanțări bilaterale. Datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a cheltuielilor mari cu pensiile și salariile în sectorul public, precum și a investițiilor în infrastructură.

Citește și: Florin Cîțu avertizează că aplicarea legii salarizării va duce la taxe mai mari și inflație: „Puneți-vă bani deoparte”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datoria pe termen scurt, în principal a sectorului privat, a crescut, totodată companiile românești accesând credite externe pentru a-și finanța activitatea. Băncile comerciale din România au contractat și ele împrumuturi de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța creditarea în lei și în valută. Această componentă a datoriei este mai volatilă și mai sensibilă la modificările condițiilor de pe piețele financiare internaționale.

Alte articole

Un triplu campion al României face Uber în străinătate: „Câștig mai mulți bani decât în fotbal”

Datoria externă a României a ajuns la 221,283 miliarde de euro. Ce arată datele BNR

Cu toate că este îngrijorător, specialiștii estimează că efectele negative majore nu se vor simți încă încă din 2026. Economia românească funcționează încă pe bazele construite în anii anteriori, iar finanțarea deficitului este asigurată, deocamdată, de piețele internaționale. Totuși, există semne de îngrijorare: costul serviciului datoriei crește, iar o parte tot mai mare din bugetul statului este direcționată către plata dobânzilor și a ratelor scadente.

Banca Națională a României monitorizează atent evoluția datoriei externe și a atras atenția asupra riscurilor asociate. Datoria externă mare expune economia la șocuri externe, cum ar fi creșterea dobânzilor pe piețele internaționale sau reducerea apetitului investitorilor pentru țările emergente. Cu toate că în 2026 aceste riscuri sunt încă gestionabile, ele se pot materializa în următoarea perioadă.

Analist financiari și instituții internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, avertizează că efectele datoriei externe ridicate se vor face simțite cu adevărat abia în 2027. În acel an, o parte semnificativă din datoria contractată în anii precedenți va ajunge la scadență, iar refinanțarea acesteia se va face în condiții mai dure, cu dobânzi mai mari.

Estimările arată că în 2027 România va trebui să plătească sume record pentru serviciul datoriei, ceea ce va reduce spațiul fiscal disponibil pentru alte cheltuieli. Guvernul va fi constrâns să aleagă între continuarea finanțării deficitului prin noi împrumuturi, ceea ce ar accentua spirală datoriei, și implementarea unor măsuri de austeritate, care ar putea afecta creșterea economică și nivelul de trai al populației.

Creșterea datoriei externe pune o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetului de stat. În prezent, plata dobânzilor la datoria publică consumă aproximativ 10% din veniturile bugetare, iar această proporție este în creștere. Banii folosiți pentru plata datoriei nu mai pot fi direcționați către investiții în infrastructură, educație, sănătate sau alte domenii esențiale pentru dezvoltarea țării.

Structura cheltuielilor bugetare arată că o parte prea mare merge către consum, în special către pensii și salarii în sectorul public, în timp ce investițiile rămân sub nivelul necesar. Structura deficitară contribuie la perpetuarea necesității de a contracta noi împrumuturi, creând un cerc vicios care este greu de întrerupt. Reformele structurale necesare pentru a rupe acest cerc sunt politic dificile și necesită consens între partide.

Pentru a gestiona creșterea datoriei și a evita o criză financiară în 2027, autoritățile române au la dispoziție mai multe instrumente. Reducerea deficitului bugetar prin tăieri de cheltuieli sau creșterea veniturilor este esențială, dar politic dificilă. O altă opțiune este accelerarea absorbției fondurilor europene, care pot finanța investiții fără a crește datoria externă netă.

Reformele structurale în sistemul de pensii și în sectorul public sunt necesare pentru a reduce presiunile pe termen lung asupra bugetului. Totodată, îmbunătățirea colectării taxelor și combaterea evaziunii fiscale ar putea aduce venituri suplimentare fără a majora sarcina fiscală pentru cei onești. Succesul măsurilor depinde însă de voința politică și de capacitatea guvernului de a construi consens.

Cu toate că efectele dramatice nu se simt încă pe deplin, specialiștii avertizează că 2027 ar putea fi anul în care vom resimți cu adevărat consecințele acumulării de datorii. Serviciul datoriei va atinge niveluri record, iar spațiul fiscal pentru investiții și dezvoltare se va reduce semnificativ.  Pentru a evita o criză, autoritățile vor trebui să ia măsuri concrete de reducere a deficitului și de reformare a structurii cheltuielilor publice.

Citește și: 11,2 miliarde de lei în taxe și accize la bugetul de stat în 2025: BAT România se bazează pe dialog, predictibilitate și politici pro-inovare