Noua lege a salarizării, un haos economic de proporții: Veniturile a peste 400.000 de bugetari din educație și sănătate rămân înghețate

Noua lege a salarizării duce la îngheţarea veniturilor, în următorii ani, a peste 400.000 de angajaţi din sectorul public. În prezent, estimarea la nivelul Executivului este ca 33-35% dintre angajaţii statului, care acum au venituri mai mari decât ce le este prevăzut în grilele noii legi, să aibă salariile îngheţate pentru perioade care pot ajunge şi la mai mulţi ani, până sunt ajunşi din urmă de către grilele de salarizare, potrivit calculelor Profit.ro, citat de News.ro.

Circa două treimi din angajaţii statului lucrează în domeniile educaţie, sănătate, ordine publică şi apărare.

Potrivit celor mai recente date disponibile, numărul posturilor ocupate din sectorul public se situează la 1,272 milioane, ceea ce ar însemna că pot fi afectate 420.000-445.000 de posturi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Titularizare 2026. Aproape 38.000 de profesori se bat pe un loc la catedră

Alte articole

Marea eficientizare a aparatului bugetar, promisă de Bolojan, a fost doar o mică reducere de posturi. Profesorii suplinitori, principalele ”victime”

Ce salarii vor avea preoții din 2027, potrivit noii legi a salarizării. Sumele brute pornesc de la 5.822 de lei

Peste 800.000 dintre cele 1,272 milioane de posturi ocupate sunt în educaţie, sănătate şi ordine publică. Restul sunt în alte instituţii, centrale sau locale, primării, etc.

812.347 posturi ocupate în domenii cheie ale statului:

• 366.833 posturi în Educaţie –  Ministerul Educaţiei – 293.705 învăţământ superior de stat, 68.142 învăţământ preuniversitare (locale) – 4.986;
• 245.020 posturi în Sănătate –  147.225 posturi în unităţi sanitare subordonate local, 79.622 posturi în unităţi sanitare subordonate central,  18.173 – Ministerul Sănătăţii;
• 124.468 – Poliţie şi Jandarmerie (MAI);
• 76.026 – Armată (MApN).

Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La acest proiect s-a lucrat în ultimii ani, dar a fost amânat repetat, din cauza temerilor că impactul bugetar ar fi fost mult prea greu de suportat de către finanţele statului, mai ales după cel al majorării pensiilor.

Strategia fiscal bugetară a Ministerului Finanţelor prevede cheltuieli salariale de 168,3 miliarde lei anul acesta, reperezentând 8,2% din PIB.

Citește și: Horoscop chinezesc 21 iulie 2026. Energia zilei schimbă regulile jocului pentru toată lumea. Ce zodii au cele mai mari șanse de reușită