După ședința de guvern desfășurată joi, Ilie Bolojan a vorbit, într-o conferință de presă, și despre scandalul posturilor blocate din Sănătate.
În ședință, Guvernul a aprobat memorandumul cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”. În urma acestei decizii ar urma să se redeschidă cele cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Prin aprobarea memorandumului, nu se rezolvă însă problema deficitului de personal din sistemul sanitar, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Potrivit șefului Secției ATI Neonatală de la Spitalul ”Marie Curie” din București, Cătălin Cîrstoveanu, în șase ani, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au murit.
Cîrstoveanu spune despre deblocarea celor 22 de posturi că era necesară, însă reprezintă o ”soluție de avarie”.
„Da, să vă spun un lucru: sigur reprezintă ceva, însă pentru mine ideea în sine de a tăia locurile de la ATI-uri din țară, pentru că o să urmeze lucrul ăsta, să se depopuleze, cred că eu n-am mai văzut lucrul acesta în Europa. Sigur, e important pentru spitalul meu, dar ideea este, nu este doar pentru mine lucrul acesta. Sigur, e o soluție de avarie într-un loc centru regional, un centru unde se adună mulți copii bolnavi și unde tăierea paturilor înseamnă mortalitate imediată. Și așa nu eram în stare să aducem toți copiii în acest loc și așa eram cu mai puține asistente decât în mod normal. Este o picătură. Bun, este bine, dar ideea în sine într-o țară, «lasă că rezolvăm acum și vedem noi mai încolo», că de fapt asta e direcția, este o direcție greșită”, a spus medicul, pentru digi24.
Ilie Bolojan a subliniat, în acest context, că s-a cerut, la nivel național, deblocarea a peste 10 la sută din numărul total de posturi, în condițiile în care gradul de ocupare a paturilor în spitale este, în medie, 63 la sută.
”Pentru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de guvern pe baza unei analize pe care Ministerul Sănătății o face împreună cu Ministerul de Finanțe, cu Casa de Asigurări de Sănătate. Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi.
Discutăm despre peste 10 la sută din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta în condițiile în care din cele 132.004 care sunt în spitale din România, 90 la sută în sectorul public, dintre ele, gradul de ocupare al paturilor este de 63 la sută”.
În același context, prim-ministrul a spus că sunt spitale în România cu ”jumătate din paturi ocupate, jumătate nu”.
Pe de altă parte, Bolojan a făcut referire la la cheltuielile de personal ale spitalelor, care în unele cazuri, sunt foarte mari.
”Cheltuiele de personal medii în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, reprezintă 65 la sută în medie. Deci, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60 la sută, în care cheltuiele de personal reprezintă 90 la sută. (…) Înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Deci sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”.
Ilie Bolojan a prezentat și un grafic cu ”o dinamică a cheltuielor de personal în Sănătate”. ”Avem ponderea cheltuielor de personal care se alocă direct, așa numitele diferențe salariale. Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. (…)
Managerii de spitale publice din România încasează, în medie, două treimi din banii de salarii chiar dacă n-ar trata ipotetic niciun pacient. (…)
Este nevoie să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem într-adevăr bani în sănătate pentru servicii care se prestează pacienților, ]n așa fel încât managerii spitalelor din sănătate să fie stimulați să-și îmbunătățească serviciile, să le ofere la prețuri cât mai bune, pentru că dacă continuăm cu acest sistem în care două treimi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă face activități sau nu face activitate, nu o să ne ajungă niciodată bani. Problemele din sănătate se vor agrava”, a explicat prim-ministrul interimar.
Bolojan a continuat anunțând că se va face o analiză în urma căreia anumite spitale vor fi depunctate.
”Am cerut astăzi (joi – n.r.), în ședința de guvern, în afară de a aproba memorandumul pentru cazul de urgență de la ‘Marie Curie’, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate, ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal în continuare. Iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională, din nou, să fie depunctate.
Acolo unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi. Personalul trebuie dislocat către secțiile care au activitate, sau înființate secții”, a precizat premierul interimar.
Pe de altă parte, Bolojan a subliniat că numărul absolvenților de Medicină ”este mai mare decât necesarul”.
”Avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. În fiecare an, școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, avem 4.500 care își iau rezidențiatul și, la final, avem 1.500 care sunt angajați în sistem. Avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari în spitalele din marile centre universitare, avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem. În spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășele mai mici, avem un deficit în anumite zone de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități”, a spus Bolojan.
Cu același prilej, premierul interimar a vorbit și despre acuzațiile ce i-au fost aduse de fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete. Acesta a spus că Bolojan a refuzat suplimentarea posturilor în Sănătate.
„În şedinţa de guvern nu a ajuns un astfel de material, înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Dar, neştiind ce spune domnul Rogobete, nu pot să fac alte comentarii legate de acest lucru.
Dacă se probează că a ajuns în şedinţa de guvern un astfel de memorandum şi a fost scos de pe ordinea de zi, nu mi-aduc aminte de aşa ceva şi nu fug de nicio răspundere pe tema asta, voi vedea ce a afirmat domnul Rogobete, dacă a făcut astfel de afirmaţii, şi dacă este cazul, îi voi da o replică. Dar nu pot să fac comentarii fără să ştiu ce a declarat o persoană sau alta”, a mai comentat el.
Rogobete i-a reproşat lui Bolojan că, în numele „reformei”, nu a fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi de medici, nici măcar când acestea erau necesare spitalelor, rezultatul fiind că foarte mulţi dintre cei peste 2.000 de tineri medici care au terminat rezidenţiatul, au promovat examenul de specialitate şi au primit recunoaşterea oficială a profesiei au ajuns şomeri. „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară”, a adăugat fostul ministru, potrivit news.ro.