De ce au fost chemaţi absolvenţii de 18 ani la centrele de recrutare. Serviciul militar obligatoriu a fost doar SUSPENDAT în România

În România, serviciul militar obligatoriu nu a fost abrogat, ci suspendat pe timp de pace prin Legea nr. 395/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. În fiecare an, odată cu absolvirea liceului, mulți tineri primesc de la centrele militare documente prin care sunt invitați să se prezinte pentru luarea în evidență militară. Pentru unii, surpriza este totală: „Nu s-a desființat armata obligatorie? De ce mai sunt chemat?”

În prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.

Același act normativ stabilește însă că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare sau a stării de asediu, executarea serviciului militar devine din nou obligatorie, în condițiile prevăzute de lege. Din acest motiv, statul trebuie să știe cine sunt cetățenii care pot avea obligații militare în asemenea situații excepționale. Aici intervine procedura de recrutare și evidență militară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Legea obligă cetățenii români de sex masculin ca, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, să se prezinte la centrul militar doar pentru:

Alte articole

DOCUMENT Elevii de 18 ani din România, chemaţi la centrele de recrutare. MApN a transmis solicitarea prin inspectoratele şcolare

MApN a găsit resturi ale dronei în Buzău și craterul lăsat de racheta lansată de italieni la Brăila. Cazul a fost preluat de Parchet

• luarea în evidență militară;
  consemnarea opțiunilor privind îndeplinirea obligațiilor militare în situațiile prevăzute de lege;
  primirea adeverinței de recrutare.

Important este faptul că această prezentare nu înseamnă încorporare și nici începerea pregătirii militare. Este doar o formalitate administrativă prin care statul își actualizează evidențele.

DOCUMENT Elevii de 18 ani din România, chemaţi la centrele de recrutare. MApN a transmis solicitarea prin inspectoratele şcolare

În contextul războiului din Ucraina, astfel de convocări au generat periodic îngrijorare și numeroase speculații pe rețelele sociale. Ministerul Apărării Naționale a precizat în repetate rânduri că nu există o mobilizare a tinerilor și nici o reintroducere a serviciului militar obligatoriu, iar chemarea la evidența militară reprezintă aplicarea unei obligații legale existente încă din 2005.

Legea prevede că neprezentarea la centrul militar în termenul legal constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 100 și 300 de lei.

Faptul că absolvenții de liceu sunt chemați la recrutare nu înseamnă că România pregătește revenirea la armata obligatorie și nici că tinerii vor fi încorporați.

Procedura există deoarece legea nu a eliminat serviciul militar obligatoriu, ci i-a suspendat aplicarea pe timp de pace. În eventualitatea unor situații excepționale – precum războiul, mobilizarea sau starea de asediu – statul trebuie să dispună de evidențe actualizate privind persoanele care au obligații militare.

Prin urmare, convocarea la centrul militar reprezintă o măsură administrativă prevăzută de lege de aproape 20 de ani și nu un semnal că serviciul militar obligatoriu ar fi fost reintrodus.

Serviciul militar în România, ce prevede Constituția

Art. 118 – Forţele armate

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

EXCLUSIV Traian Băsescu cere „armata obligatorie” în România: „Nu se ia această decizie din laşitate”

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război
Legislația românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

Sunt însă necesare etape premergătoare, decise de Președintele României.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal

Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea, starea de asediu și cum se aplică 
În România există deja instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2.

Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”

Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.

Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.”

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.”

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Art. 13. – În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.

Art. 14. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;

b) zona în care se instituie;

c) perioada pentru care se instituie;

d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
Respingeri de neconstituţionalitate (1), Jurisprudenţă, Reviste (6)

e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;

Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani 

Criza din Ucraina și posibilitatea unui atac al Rusiei, urmat de un posibil răspuns al NATO a ridicat întrebări în spațiul public cu privire la posibilitatea mobilizării armatei pe teritoriul României.

România este membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice încă din anul 2004, ceea ce înseamnă că în cazul unei amenințări armate asupra suveranității teritoriale, este apărată de restul țărilor din alianță, prin mijloace militare și orice alt fel de suport.

Mai mult decât atât, potrivit unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai e obligatoriu de la 1 ianuarie 2007.

Serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie. Modelul de certificat medical este publicat în Monitorul Oficial și, după ce este completat de medic, acesta trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”.