Tradiții și superstiții în luna august. Când nu se bea vin roșu și nu se mănâncă fructe rotunde

Tradiții și superstiții în august. Potrivit tradiției populare, luna a opta din an mai este cunoscută și ca Măselar, Gustar, Secerar. În august, sunt trei mari sărbători cu cruce roșie: Schimbarea la Față, Sfânta Maria Mare și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Toate sunt marcate de o serie de tradiții și superstiții.

Tradiții și superstiții, ce nu e bine să facă pe 6 august

În fiecare an, pe 6 august, credincioșii ortodocși sărbătoresc Schimbarea la Față. Potrivit tradiției populare, în această zi, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire.

De asemenea, nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Se mai spune că în această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

Alte articole

Calendar ortodox 18 iunie 2026. Sfinții care te ajută în momentele de cumpănă, sărbătoare importantă

Calendar ortodox 16 iunie 2026. Un sfânt drag românilor este sărbătorit marţi. Rugăciunea de azi face minuni

Schimbarea la faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului următor, scrie alba24. 

Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mare

Sfânta Maria Mare este celebrată de credincioșii ortodocși pe 15 august. Se spune că facă în această zi înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă, iar în Transilvania există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.

De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite. Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.

În zona Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.

În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.

Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Tradiții și superstiții pe 29 august

Potrivit calendarului ortodox, pe 29 august este sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. În această zi ni se cere să postim, ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Tot în luna august se mai sărbătorește și Sfântul Alexandru. Pe 30 august, se spune că nu este bine să-ți vorbești aproapele de rău, iar Biserica îi îndeamnă pe credincioșii să fie mai milostivi.

Citește și Tradiții și superstiții pentru botez. Ce înseamnă dacă plouă în ziua în care îți creștinezi copilul