Vin ploi cu descărcări electrice şi vijelii în Bucureşti după cupola de foc. ANM anunţă de când se strică vremea

Vremea se va menține deosebit de caldă în zona Municipiului București, pe parcursul acestei săptămâni, deși de joi după-amiaza va crește probabilitatea pentru înnorări, intensificări ale vântului, descărcări electrice și averse, informează Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Conform prognozei, în intervalul 4 august, ora 10:00 – 5 august, ora 9:00, în Capitală, valul de căldură se va intensifica, vremea va deveni caniculară, iar disconfortul termic se va accentua, astfel că indicele temperatură umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperatura maximă va fi de 36 – 37 de grade, iar cea minimă de 19 – 20 de grade (noapte tropicală), mai scăzută în zona periurbană, spre 17 grade. Cerul va fi mai mult senin. Vântul va sufla slab până la moderat.

De asemenea, în perioada 5 august, ora 9:00 – 6 august, ora 9:00, căldura va fi intensă și persistentă, disconfortul termic accentuat, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități. Maxima va fi de 37 – 38 de grade, în timp ce minima va oscila între 18 și 21 de grade. Cerul va fi variabil, ziua, și mai mult senin noaptea, iar vântul va sufla slab până la moderat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În perioada 6 august, ora 9:00 – 7 august, ora 9:00, valul de căldură va fi în continuare intens, va fi caniculă, ITU va depăși pragul critic de 80 de unități, astfel că disconfortul termic se va menține accentuat. Temperatura maximă va atinge 38 de grade, iar cea minimă 21 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare după-amiaza când vor fi condiții pentru averse slabe și intensificări ale vântului.

Alte articole

Prognoza meteo. Furtuni violente după domul de căldură, aversele încep din Carpaţii Orientali. Disconfort termic accentuat în Capitală

Prăpăd după codul roşu de caniculă. Furtună violentă cu vijelii şi căderi masive de grindină

ANM, anunț privind vârful codului roșu de caniculă. Unde sunt așteptate cele mai ridicate temperaturi

Totodată, în intervalul 7 august,ora 9:00 – 8 august, ora 10:00, canicula va persista și disconfortul termic va fi în continuare accentuat, cu un ITU de peste 80 de unități. Valorile maxime de temperatură se vor situa în jurul a 36 de grade, iar minima va fi cuprinsă între 19 și 21 de grade. Cerul va fi variabil, însă după-amiaza și seara va crește probabilitatea pentru înnorări, intensificări ale vântului, descărcări electrice și averse (2 – 5 l/mp).

Municipiul București se va afla, până sâmbătă dimineața, sub o informare de caniculă, temperaturi extreme, disconfort termic și nopți tropicale, iar până joi sub Cod galben și Cod portocaliu de vreme deosebit de caldă.

Cum se mută „cupola de căldură” spre România. Urmează cea mai fierbinte zi. Vor fi până la 43 de grade în Europa de Est

România și țările din Balcani intră în zona cea mai fierbinte a valului de căldură care se deplasează din centrul spre estul Europei. Aerul foarte cald și uscat adus din nordul Africii ar putea crește temperaturile până la 40-42 de grade în vestul României și chiar la aproximativ 43 de grade în Câmpia Panonică. Nopțile vor rămâne tropicale, iar seceta, presiunea asupra sistemului energetic și riscul de incendii de vegetație se vor accentua. Fenomenul este asociat cu un blocaj atmosferic de tip Omega, care împiedică deplasarea rapidă a maselor de aer și favorizează acumularea căldurii deasupra continentului. Aerul foarte cald și uscat continuă să avanseze din nordul Africii spre Italia, Ungaria, Croația, Serbia, România și statele din jur.

Un vast sistem de presiune ridicată, descris de meteorologi drept o „cupolă de căldură”, se extinde spre Europa de Est și Peninsula Balcanică și menține temperaturi deosebit de ridicate în prima săptămână a lunii august, scrie Severe-Weather.

Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în regiunile joase, precum Valea Padului din nordul Italiei și Câmpia Panonică, întinsă între Ungaria, Croația, Serbia și vestul României. În aceste zone, maximele ar putea ajunge la 40-43 de grade. În România, cele mai afectate ar urma să fie regiunile vestice și sud-vestice, unde aerul fierbinte pătrunde dinspre Ungaria și Serbia.

Valul de căldură afectează deja sud-estul Europei, unde temperaturile apropiate de 40 de grade, seceta și nivelurile extrem de scăzute ale Dunării provoacă probleme în producerea energiei electrice și în transportul fluvial.

Căldura intensă va fi resimțită și pe timpul nopții. În marile orașe și în regiunile joase, temperaturile minime ar putea să nu coboare sub 22-26 de grade.

Citește și: Prăpăd după codul roşu de caniculă. Furtună violentă cu vijelii şi căderi masive de grindină

Așa-numitele nopți tropicale împiedică organismul să se refacă după temperaturile extreme din timpul zilei și cresc riscurile pentru persoanele în vârstă, copii, bolnavii cronici și persoanele care lucrează în aer liber.

Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca deshidratare, amețeli, epuizare termică și, în cazurile grave, insolație. Când temperaturile mari sunt însoțite de umiditate ridicată, corpul se răcește mai greu prin transpirație, iar temperatura resimțită poate fi cu mult mai mare decât cea indicată de termometre.

La o temperatură de aproximativ 35 de grade și o umiditate foarte ridicată, temperatura resimțită se poate apropia de 50 de grade.

Cupola de căldură apare atunci când o zonă extinsă de presiune atmosferică ridicată rămâne aproape nemișcată deasupra unei regiuni timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.

Fenomenul funcționează asemenea unui capac așezat peste o oală. Aerul cald rămâne blocat dedesubt, iar curenții descendenți îl comprimă și îl încălzesc suplimentar în apropierea solului.

În același timp, sistemul de presiune ridicată limitează formarea norilor și a precipitațiilor. Solul se usucă, vegetația pierde rapid umiditate, iar o parte tot mai mare din energia solară este folosită pentru încălzirea suprafeței, nu pentru evaporarea apei.

Astfel se formează un cerc vicios care întreține și intensifică valul de căldură. La începutul săptămânii, cele mai ridicate temperaturi s-au concentrat asupra Germaniei, Cehiei, Austriei, Slovaciei, Ungariei și Sloveniei.

Pe măsură ce zona de presiune ridicată se deplasează spre est și sud-est, nucleul aerului foarte cald ajunge deasupra Croației, Serbiei, României și Ucrainei.

Miercuri, temperaturile ridicate se extind spre Croația, nordul Serbiei și vestul României. Joi ar urma să fie cea mai fierbinte zi pentru nordul Peninsulei Balcanice și o mare parte din Europa de Est.

În estul Sloveniei, Croația, Ungaria, Slovacia, nordul Serbiei, România și Ucraina sunt prognozate temperaturi extreme, apropiate sau mai mari de 40 de grade.

În Câmpia Panonică, valorile ar putea ajunge la aproximativ 43 de grade, în timp ce în Valea Padului, Ungaria, estul Croației, nordul Serbiei și vestul României sunt posibile maxime de 40-42 de grade.

Vineri, căldura extremă se va extinde mai departe spre estul Europei, vestul Rusiei și sudul Balcanilor, inclusiv spre Bulgaria și Grecia.

Risc ridicat de incendii în sudul și estul Europei
Temperaturile extreme, aerul uscat, vântul și lipsa precipitațiilor creează condiții favorabile pentru izbucnirea și extinderea rapidă a incendiilor de vegetație.

Riscul se mută treptat din vestul continentului spre Italia, Grecia, Europa Centrală și Balcani. Centrul pentru coordonarea răspunsului la situații de urgență al Uniunii Europene a avertizat că pericolul de incendii este în creștere în aceste regiuni la începutul lunii august.

Seceta este agravată și de vânturile continentale uscate, care accelerează pierderea apei din sol. Agricultura poate fi afectată prin reducerea recoltelor, uscarea pășunilor și creșterea necesarului de irigații într-o perioadă în care debitele râurilor sunt deja foarte scăzute.

Căldura și seceta au contribuit deja la scăderea Dunării la niveluri extreme în România, Ungaria și Serbia, afectând navigația, hidrocentralele și răcirea centralelor nucleare.

O nouă cupolă de căldură ar putea apărea în vestul Europei
Prognozele pe termen mediu indică posibilitatea formării unei noi zone persistente de presiune ridicată deasupra sud-vestului, vestului și centrului Europei în cursul săptămânii viitoare.

Poziția exactă și intensitatea sistemului rămân însă incerte, deoarece prognozele privesc un interval de aproximativ zece zile.

În cazul în care scenariul se confirmă, un nou val de căldură s-ar putea instala în Portugalia, Spania și Franța, urmând să se extindă spre Alpi și, posibil, spre Insulele Britanice.

Actuala cupolă de căldură deasupra Europei de Est și a Balcanilor ar urma să slăbească spre sfârșitul săptămânii, însă temperaturile vor rămâne foarte ridicate în numeroase regiuni, iar efectele secetei vor continua.