Călin Georgescu, după ce Nicuşor Dan a anunţat acordul pentru euro: „Renunţi la leu, renunţi la suveranitate!”

Călin Georgescu lansează un atac dur după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că există un acord politic pentru trecerea României la euro. Georgescu susține că renunțarea la moneda națională fără o dezbatere publică și fără consultarea românilor ar reprezenta „trădarea leului” și avertizează că adoptarea monedei unice ar provoca scumpiri generalizate.

Reacția lui Călin Georgescu vine la câteva zile după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că principalele forțe politice ar fi ajuns la un acord privind obiectivul adoptării monedei euro.

Georgescu contestă atât oportunitatea trecerii la moneda unică, cât și modul în care a fost anunțată intenția autorităților. „Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă. O asemenea decizie ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a transmis Călin Georgescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt”

Alte articole

Sorin Grindeanu, despre trecerea la moneda euro: „Este o țintă pe care trebuie să o îndeplinim la un moment dat”

Ce au găsit turiștii români la Balcic. Căni cu Simion, Georgescu și Nicușor Dan, la același preț cu Putin, Stalin și Ceaușescu

Călin Georgescu susține că schimbarea monedei naționale ar avea efecte directe asupra tuturor veniturilor și prețurilor și că decizia nu poate fi prezentată populației drept un fapt împlinit.

„O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Dincolo de proceduri și tratate, există o obligație morală și democratică: românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt”, afirmă acesta.

Călin Georgescu, de la „președintele românilor” la „regele târgurilor”. Fostul candidat la prezidențiale continuă bâlciul politic: „Rupeți lanțurile fricii și ale umilinței și țara va fi din nou a voastră”

Georgescu nu precizează prin ce mecanism ar trebui exprimată această voință, însă mesajul său sugerează necesitatea unei consultări populare înaintea adoptării monedei euro.

Călin Georgescu își construiește mesajul în jurul ideii că moneda națională reprezintă un instrument esențial al suveranității economice.

„Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede. Leul este mai mult decât o monedă. Este fortăreața noastră, principalul instrument prin care ne apărăm economia”, susține Georgescu.

Acesta afirmă că păstrarea leului ar permite României să-și refacă economia prin propriile forțe. „Leul este al românilor: păstrăm leul, păstrăm șansa de a ne reface țara prin noi înșine”, continuă el.

Călin Georgescu invocă situația Marii Britanii, care a făcut parte din Uniunea Europeană fără să adopte moneda unică. „Priviți la Europa: Marea Britanie a fost membră a construcției europene timp de aproape cinci decenii fără să renunțe la lira sterlină”, afirmă acesta.

Georgescu arată că șase dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu folosesc în prezent moneda euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.

„Euro nu este garanția prosperității, iar moneda națională nu este o piedică în calea ei”, susține Călin Georgescu.

Există însă o diferență juridică importantă: Danemarca beneficiază de o clauză formală de neparticipare, iar Marea Britanie avusese, la rândul său, un „opt-out” înainte de ieșirea din UE. România, Polonia, Cehia, Ungaria și Suedia s-au angajat, prin tratatele europene, să adopte euro după îndeplinirea criteriilor necesare. România nu are o derogare permanentă, potrivit Comisiei Europene.

Nicușor Dan: „Există consens politic pentru trecerea României la euro”. Viitorul Guvern și BNR vor stabili calendarul

Călin Georgescu avertizează asupra unei „scumpiri generalizate”

Cea mai puternică avertizare a lui Călin Georgescu vizează efectele trecerii la euro asupra prețurilor și puterii de cumpărare. „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda. Din nou. Cine va plăti prețul? Poporul român. Omul de rând. Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariție”, susține Georgescu.

El își încheie mesajul cu un apel la păstrarea monedei naționale: „Banii românilor să lucreze pentru români: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi.”

Președintele Nicușor Dan nu a anunțat o dată concretă pentru adoptarea euro și nici trecerea imediată la moneda unică. Șeful statului a declarat, pe 1 august, că există un acord politic privind acest obiectiv și că viitorul Guvern, împreună cu Banca Națională, trebuie să pregătească o foaie de parcurs.

„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale.

România nu îndeplinește în prezent condițiile pentru adoptarea monedei unice. Raportul de convergență din 2026 arată că țara ratează criteriile privind stabilitatea prețurilor, deficitul bugetar, cursul de schimb și dobânzile pe termen lung. De asemenea, leul nu a intrat încă în ERM II, mecanism în care trebuie să rămână cel puțin doi ani înaintea adoptării euro.

Prin urmare, anunțul lui Nicușor Dan deschide un proces politic și tehnic pentru următorii ani, nu o schimbare imediată a monedei naționale.

Cum a răspuns Călin Georgescu la întrebarea din ce bani trăiește: „Dumnezeu ne ține pe toți”

Fostul candidat la alegerile prezidențiale duce în continuare o viață de lux, deși nu are venituri. Acesta are mașină cu șofer, este păzit de bodyguarzi, dar nu are loc de muncă sau venituri declarate.

Călin Georgescu susține că „Dumnezeu ne ține pe toți” din punct de vedere financiar, în condițiile în care încă este neclar ce surse de finanțare are fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care încă din acel an și-a suspendat activitatea de profesor universitar la Universitatea din Pitești.

„Dumnezeu ne ține pe toți. Și pe mine, și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări, nu de dragul de a da un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Nu sunt interesat de așa ceva, continui să spun că toate aceste răzbunari ale sistemului fac cinste”, a fost răspunsul lui Călin Georgescu.

Ultima sursă oficială din care putem consulta averea lui Călin Georgescu este declarația depusă în momentul în care s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024, anulate între timp.

Din ceea ce a declarat Georgescu reiese că acesta deține, alături de soție, un teren intravilan cumpărat în 2022 în Brașov, cu o suprafață de 3.903 metri pătrați.

Acesta a greșit în momentul în care a completat capitolul „clădiri”, întrucât a introdus aceleași date cu cele introduse la capitolul „terenuri”.
Din declarația de avere mai reiese că deține un autoturism Toyota Yaris, fabricat în 2022.

Călin Georgescu a subliniat, însă, că deține două depozite la o bancă, cu 100.000, respectiv 164.000 de euro, adică 264.000 de euro în total.

De la capitolul venituri reiese că Georgescu a încasat 72.000 de lei drept salariu anual de la Universitatea din Pitești (care ține de Politehnica București), Facultatea de Științe.

Reiese, practic, că a avut un venit anual, raportat în 2024, de aproximativ 14.000 de euro. Un răspuns transmis de Politehnica București pentru Digi24.ro, transmis în anul 2025, arăta că Georgescu a avut, între 3 octombrie 2022 și 24 noiembrie 2024, o normă didactică de 16 ore/săptămână.

„Conform fișelor colective de prezență semnate de Directorul de departament, a fost prezent fizic la toate orele și a încasat salariul aferent postului ocupat”, mai arăta Politehnica București.

Aceeași instituție arată, însă, că, începând cu 25 noiembrie 2024, contractul de muncă a fost suspendat „la solicitarea domnului Călin Georgescu”.

„Contractul de muncă al acestuia a fost suspendat în etape succesive, în prezent fiind suspendat până la sfârșitul anului universitar 2024-2025”, potrivit sursei citate.

Digi24.ro a cerut și în 2026 informații din partea Politehnicii București, pentru a menționa dacă și în anul universitar 2025-2026 contractul de muncă este suspendat.

Din CV-ul lui Georgescu reieșea că acesta a fost titular pentru două cursuri, „Factori de Risc, depoluare și refacerea mediului” și „Gestiunea integrată a deșeurilor”.

Aceste cursuri, potrivit datelor oficiale, sunt opționale și apar în anii III, respectiv IV, în semestrul al doilea. „Acesta a avut mai multe cursuri și seminarii distribuite pe semestrul I și II”, a răspuns Politehnica București, la solicitarea Digi24.ro pentru a furniza clarificări.

În prezent, în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară, Călin Georgescu și-a atribuit profesia de „profesor universitar”.

Presa și procurorii au găsit, însă, și alte surse de venit sau imobile în cazul lui Călin Georgescu. În dosarul în care Georgescu este trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, dintre care cea mai gravă fiind cea de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale, procurorii au găsit o sursă alternativă de venit pentru fostul candidat la prezidențiale: mercenarul Horațiu Potra.

Potrivit datelor din ancheta Parchetului General, obținute de Digi24, Călin Georgescu s-a întâlnit „în mod repetat, în intervalul mai-noiembrie 2024” cu Horațiu Potra și cu apropiați de-ai săi.

În cadrul acestor întâlniri, arată anchetatorii, Georgescu primea bani cash de la Potra, în jur de 10.000 de dolari/întâlnire.

Tot în 2025, Fanatik a stat de vorbă cu persoana care a cumpărat casa în care au locuit soții Georgescu între 2013 și 2021 în Austria. Acesta susține că a cumpărat locuința cu 600.000 de euro.

Rise Project arăta în anul 2024 că, pe lângă terenul din Brașov, soții Georgescu au mai cumpărat între 2022 și 2024 un teren în Argeș, cu 100.000 de euro, și o vilă în Mogoșoaia, cu 280.000 de euro.