Consumul de energie electrică din România s-a apropiat miercuri seară de recordurile înregistrate în această vară, pe fondul temperaturilor diciate și al dificultăților din sistemul energetic.
Deși Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat un apel către populație, companii și instituții pentru reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf, nivelul cererii a rămas foarte ridicat.
Potrivit datelor publicate în timp real de Transelectrica, la ora 20:03 consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) ajunsese la 7.675 MW. În același timp, producția internă era de doar 5.321 MW, ceea ce a obligat România să importe 2.353 MW de energie electrică, echivalentul a aproape 31% din consumul total.
Ulterior, în jurul orei 21.55, o platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica indica un vârf al ultimelor 24 de ore de 7.676 MW. În acel moment, producția internă crescuse la aproximativ 5.696 MW, iar necesarul de import coborâse la circa 1.870 MW.
Valorile înregistrate miercuri seară sunt printre cele mai mari din sezonul cald, fiind cu doar aproximativ 295 MW sub recordul verii 2026.
Conform rapoartelor Dispecerului Energetic Național, cel mai ridicat consum din această vară a fost consemnat pe 29 iunie, când Sistemul Electroenergetic Național a atins 7.971 MW. O zi mai târziu, pe 30 iunie, consumul maxim s-a situat la 7.907 MW.
Raportat la aceste valori, vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 3,7% mai redus.
La nivelul întregului an, cel mai mare consum de energie electrică a fost înregistrat pe 21 ianuarie 2026, când necesarul sistemului a ajuns la 9.213 MW.
În intervalul de consum maxim, cea mai mare parte a energiei produse în România provenea din hidrocentrale, care furnizau aproximativ 1.804 MW.
Centralele pe gaze naturale și alți hidrocarburi contribuiau cu 1.393 MW, în timp ce producția pe bază de cărbune era de aproximativ 972 MW.
Energia nucleară asigura 679 MW, în condițiile în care Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este oprită preventiv din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. În mod normal, aceasta produce aproximativ 700 MW.
În același timp, aportul energiei regenerabile era redus. Producția eoliană ajunsese la numai 55 MW, iar după apusul soarelui centralele fotovoltaice furnizau aproximativ 121 MW. Instalațiile de stocare contribuiau cu circa 232 MW.
Presiunea asupra Sistemului Electroenergetic Național este amplificată de seceta severă care afectează România și întreaga regiune. Nivelul redus al Dunării a determinat deja oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă, iar autoritățile încearcă să mențină funcționarea Unității 2 printr-o serie de intervenții asupra cursului fluviului.
În aceste condiții, Guvernul a solicitat centralelor pe gaze și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă disponibilă, iar hidrocentralelor să concentreze producția în intervalele de seară, când energia solară nu mai poate acoperi consumul.
Premierul Ilie Bolojan a făcut apel către instituțiile publice, companii și populație să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf pentru a diminua presiunea asupra sistemului.
Transelectrica a transmis miercuri că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții dificile, însă situația este gestionată astfel încât să nu existe, în prezent, riscul producerii unei avarii majore.
Operatorul precizează că sunt utilizate toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru asigurarea alimentării cu energie electrică.