În anul 2007, Tribunalul din Trani a condamnat-o pe româncă, în lipsă, la nouă ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și fals. În paralel, femeia a fost cercetată și judecată în România pentru exact aceleași fapte. Instanțele române au condamnat-o, iar aceasta și-a executat integral pedeapsa. Cu toate acestea, mandatul de executare emis în Italia a rămas activ.
În 2016, românca s-a întors în Italia pentru a munci, însă a fost arestată imediat, deoarece autoritățile italiene au omis să verifice dacă pedeapsa fusese deja executată într-un alt stat membru UE. Acest lucru a dus la o nouă condamnare și la privarea sa de libertate timp de mai mulți ani.
Abia în anul 2020, Curtea de Apel din Bari a revocat condamnarea pronunțată în Italia, recunoscând că răspunderea penală fusese deja stinsă prin executarea pedepsei în România.
La baza acestui caz se află încălcarea principiului european „ne bis in idem”, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi judecată sau pedepsită de două ori pentru aceeași faptă, scrie Il Gazzettino
Dincolo de drama personală a femeii, cazul readuce în atenție modul în care funcționează schimbul de informații judiciare între statele membre ale Uniunii Europene. În teorie, există mecanisme menite să împiedice dubla judecare pentru aceeași infracțiune, însă, în cazuri izolate, cum a fost și acesta, aceste mecanisme nu au funcționat eficient.
Despăgubirea de 261.760 de euro acordată de Curtea de Apel din Bari reprezintă una dintre cele mai importante compensații acordate recent în Italia pentru o pedeapsă cu închisoarea executată pe nedrept.