Mările lumii au atins în iulie o temperatură medie record de 20,96 de grade Celsius, în zona cuprinsă între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică. Valoarea depășește recordul anterior pentru luna iulie, de 20,89 de grade Celsius, stabilit în 2023, potrivit serviciului Copernicus.
Temperaturile la suprafața mării au atins niveluri record pentru luna iulie în mai multe zone de pe coasta Atlanticului și în vestul Mării Mediterane, unde au fost semnalate valuri de căldură marină puternice sau severe.
La nivel global, iulie 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2024, a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, după iulie 2023. Temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade Celsius peste media estimată pentru perioada preindustrială 1850-1900.
Situația este deosebit de gravă în Europa de Vest, unde temperatura medie combinată pentru lunile iunie și iulie a ajuns la 21,62 de grade Celsius, depășind recordul stabilit în 2022.
Iulie a fost a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată în regiune. Temperatura medie a ajuns la 22,48 de grade Celsius, cu 2,53 grade Celsius peste valorile normale pentru perioada 1991-2020.
Începând din luna mai, Europa de Vest a fost afectată de patru episoade de căldură extremă, dintre care două s-au produs în iulie. Valurile de căldură au contribuit la accentuarea secetei în Franța, Spania, anumite regiuni din Germania și Regatul Unit.
Copernicus arată că, în luna iulie, nivelul umidității solului în Europa de Vest a fost semnificativ mai scăzut decât în iulie 2022, ultima vară marcată de o secetă gravă în această regiune.
Samantha Burgess, reprezentantă a programului Copernicus, a explicat că situația reprezintă un exemplu al modului în care schimbările climatice amplifică fenomenele extreme.
„(Pe măsură ce) sistemele persistente de înaltă presiune au reținut căldura deasupra Europei de Vest, temperaturile extreme au amplificat, la rândul lor, seceta pe scară largă”, a spus ea. „Pe măsură ce solurile se usucă, își pierd capacitatea de a asigura răcirea naturală, permițând căldurii să se acumuleze mai ușor”, arată cercetătoarea.
Consecințele secetei s-au resimțit și asupra principalelor cursuri de apă din Europa. Debitele fluviilor au fost „excepțional de scăzute”, în special în cazul Senei, Rinului și Dunării.
Nivelurile scăzute ale apei au pus presiune asupra aprovizionării cu apă, irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie în mai multe țări.
Căldura și seceta au favorizat, de asemenea, o activitate intensă a incendiilor forestiere. Potrivit datelor prezentate în raport, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de amploare în Gironde, în Franța, în timp ce în Spania, aproximativ 44.000 de hectare au ars în provincia Ávila.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ jumătate de milion de hectare au ars de la începutul anului, potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.
Temperaturi extrem de ridicate au fost înregistrate și în Pacificul tropical, unde sunt prezente condiții asociate fenomenului El Niño. Potrivit Copernicus, acestea ar urma să se intensifice în următoarele luni.
„Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației noastre”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice.
Apele din jurul Europei au fost, de asemenea, neobișnuit de calde. În vestul Mării Mediterane și în zona litoralului atlantic au fost înregistrate temperaturi record pentru luna iulie, asociate cu episoade de caniculă marină.
Carlo Buontempo a avertizat că fenomenul El Niño ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027.
„Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat directorul Copernicus.
Acesta a subliniat însă că principalul factor care contribuie la încălzirea globală rămâne reprezentat de gazele cu efect de seră emise de activitatea umană.
În Europa, efectele căldurii și secetei au fost deja resimțite puternic în această vară, iar cercetătorii avertizează că persistența unor astfel de fenomene poate amplifica atât pagubele asupra mediului, cât și pierderile economice.