România apare favorabil în acest top datorită combinației dintre creșterea puternică a veniturilor din ultimele două decenii și faptul că nivelul general al prețurilor rămâne sub cel din Europa Occidentală.
Analiza realizată de Remitly, pe baza cercetătorilor Universității Purdue și a datelor Organizației Internaționale a Muncii, compară salariile medii din 50 de țări cu nivelul de venit asociat unui punct de sațietate al bunăstării. Datele sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, inflație și cursurile de schimb, tocmai pentru ca diferențele dintre economii să nu fie judecate doar după salariul exprimat în dolari.
Pentru România, analiza indică un salariu mediu anual de aproximativ 27.000 de dolari, în timp ce pragul estimat al bunăstării este de aproximativ 35.500 de dolari. Salariul mediu ajunge astfel la aproximativ 76,3% din nivelul considerat în această analiză drept prag al bunăstării, ceea ce plasează România pe locul 10 în clasamentul mondial.
Poziția este cu atât mai interesantă cu cât România se află înaintea unor economii cu salarii mult mai mari. Germania ajunge la 63,1%, Danemarca la 66,8%, Olanda la 64,8%, iar Statele Unite la 55,8%. Diferența nu înseamnă că românii sunt mai fericiți decât germanii sau americanii, ci că raportul dintre venitul mediu și pragul estimat al bunăstării este mai favorabil în România.
În fruntea clasamentului se află Slovenia, singura țară dintre cele analizate în care salariul mediu depășește pragul estimat al bunăstării. Venitul mediu anual este de aproximativ 42.800 de dolari, față de un prag de 36.800 de dolari, ceea ce înseamnă un raport de 116,3%.
Luxemburgul ocupă locul al doilea, cu 92,8%, urmat de Estonia, cu 90,5%, Singapore, cu 90%, Lituania, cu 89,2%, Cehia, cu 87,8%, Letonia, cu 84,7%, Grecia, cu 79,7%, Belgia, cu 79,1% și România, cu 76,3%. Polonia se află imediat după România, cu 74,5%.

Datele europene confirmă că nivelul general al prețurilor din România rămâne unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În 2025, nivelul prețurilor pentru consumul gospodăriilor s-a situat la aproximativ 65% din media UE, ceea ce înseamnă că România rămâne o economie semnificativ mai ieftină decât statele occidentale.
Această poziție explică în bună măsură de ce România poate apărea atât de sus într-o comparație între salarii și pragul bunăstării. Un salariu exprimat în dolari este doar o parte a ecuației, pentru că aceeași sumă poate cumpăra cantități foarte diferite de bunuri și servicii în țări diferite.
Citește și: Aproape 4.000 de angajați Hidroelectrica ar putea primi asigurări private de sănătate. Bugetul este de aproape 5 milioane de euro
Problema este că avantajul de preț nu anulează decalajul de venit. Un român poate plăti mai puțin pentru anumite servicii decât un german, dar dacă salariul său este de două sau trei ori mai mic, diferența de cost nu este suficientă pentru a elimina diferența de nivel de trai.
În plus, România nu mai este economia cu prețuri foarte mici de acum un deceniu. Locuințele din marile orașe s-au scumpit, serviciile au devenit mai costisitoare, iar alimentele și alte cheltuieli curente au trecut prin mai multe valuri de majorări. Avantajul față de Vest există în continuare, dar pentru gospodăriile românești contează tot mai mult ritmul în care acest avantaj se reduce.