Focar de variolă la oile din România. În timp ce crescătorii de ovine se confruntă deja cu efectele restricțiilor impuse exporturilor, apariția unor noi focare de boală adâncește criza din sector. În județele Vâlcea și Gorj peste 800 de animale urmează să fie sacrificate.
Fermierii sunt disperați că rămân fără animale și au început să vorbească despre teorii ale consipirației. Președinta Asociației „Țara Loviștei”, Constanța Ștefan, spune că sunt oameni care spun că boala nu există și că se dă cu ceva dinadins.
”E o tâmpenie asta (n. red. – ideea că boala nu există). E o conspirație aiurea care ne face să nu luăm măsurile necesare astfel încât să nu se întâmple. Și printre membrii asociației sunt oameni care cred că «nu există boala», că «se dă cu ceva înadins», dar cine gândește așa e inconștient. (…) Și dacă vine cineva să se plimbe, cum s-a dus acel politician acolo, și se duce acum la altă turmă, duce infecția de acolo.
Dacă ciobanul trece în drum spre turma lui pe undeva pe unde a fost boală, și trece în primele trei zile, automat că ia virusul și îl duce la el în fermă, atât de periculos este. Al doilea – dacă le-au murit animale acestor crescători – că nu știu, am rugat medicii să întrebe – și nu le-au îngropat, le-au lăsat așa, aiurea, aruncate pe o vale sau undeva, animalele sălbatice și păsările pot să transmită boala. Trebuie o prevenție, trebuie niște măsuri de biosecuritate”, atrage atenția președinta Asociației ”Țara Loviștei”, potrivit Adevarul.ro.
Constanța Ștefan atrage atenția și asupra riscului de răspândire a virusului prin deplasarea oamenilor și animalelor dintr-o zonă în alta și cere reglementarea transhumanței.
”Trebuie reglementată transhumanța. Și se pot lua niște măsuri. Fiecare fermă să aibă un carnet de sănătate a animalelor și să țină de un medic. Nu, dacă mă duc la 10 km de casa mea, dar este în alt județ, trebuie să trec la medicul din localitatea respectivă. Nu. Medicul tău să-l anunțe pe medicul celălalt că e pe teritoriul lui, dar are carnet de sănătate turma și se poate deplasa fără probleme. Doar ca să aibă un circuit care să fie cunoscut”, susține Ștefan.
Reamintim că primele suspiciuni de variolă au apărut la o fermă de oi din Drăgoieni, în apropiere de Târgu Jiu. Proprietarul a sesizat Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Gorj, iar analizele de laborator au confirmat prezența virusului la peste 300 de oi.
Ancheta epidemiologică a fost extinsă și asupra animalelor din aceeași fermă aflate la pășunat în zona Pasului Urdele și Rânca. Peste 500 de ovine au fost testate, fiind confirmate și în acest caz animale infectate.
În total, mai mult de 800 de ovine vor fi sacrificate, aceasta fiind măsura aplicată pentru limitarea răspândirii bolii. Pentru că în județul Gorj nu există un incinerator autorizat, animalele ar urma să fie îngropate, potrivit informațiilor publicate de Gorj Online.
Focarul este gestionat de DSVSA Gorj și DSVSA Vâlcea, în condițiile în care zona Pasului Urdele se află la limita dintre cele două județe.
În cazul focarului cercetat în Vâlcea și Gorj există suspiciunea că oile ar fi fost mutate pe pășunile alpine fără documentele sanitar-veterinare obligatorii.
Autoritățile verifică dacă eventualele nereguli privind identificarea și transportul animalelor au avut un rol în răspândirea virusului. Constanța Ștefan susține însă că tocmai sistemul birocratic privind mutarea animalelor trebuie regândit.
”Trebuie să-ți faci cod de exploatație pe pășunea respectivă, la alt medic, și să-ți mute animalele pe perioada de 3-4 luni, cât stai acolo. Ceea ce nu mi se pare corect, pentru că dacă sunt vaccinări sau acțiuni de făcut în perioada respectivă, trebuie să ți le facă medicul celălalt, care nu știe statusul de sănătate din turma ta. Trebuie urmărit ciobanul de medicul la care este arondat.
Solicităm de atâta timp să clarificăm aceste lucruri. În 2018 s-a pus prima dată problema cu RO-urile acestea pe pășuni. Eu le-am spus – la Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură – am spus clar că este cea mai otrăvită măsură care poate fi introdusă în documentele APIA. Pentru că este foarte greu. Eu vreau ca omul să fie urmărit de același medic veterinar, să aibă un carnet de sănătate cu care poate să plece pe un traseu prestabilit. Se asigură și trasabilitate și se urmărește mai bine statusul de sănătate al animalelor decât transferând animalele de pe o exploatație pe alta, după 3 luni aducându-le înapoi și tot așa”, este de părere Ștefan.