Nicușor Dan continuă lupta cu legea ce permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate. A trimis-o înapoi în parlament, pentru reexaminare

Nicușor Dan continuă lupta cu legea ce permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, încercând să blocheze intrarea acesteia în vigoare în forma actuală.

Proiectul acestui act normativ fost inițiat în 2022 de un grup de parlamentari numeros, format în majoritate din reprezentanți ai PSD, printre care și Daniel Zamfir. A fost respins inițial de Senat și a primit ulterior un punct de vedere negativ din partea Executivului. În octombrie 2025 însă, Camera Deputaților l-a adoptat cu 262 de voturi ”pentru” și 33 ”împotrivă”.

Nicușor Dan a atacat legea la CCR, care, în 24 iunie 2026, i-a respins sesizarea. Curtea Constituţională a stabilit atunci, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituţia în raport cu criticile formulate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Judecătorii constituţionali au apreciat că prevederile referitoare la modificarea limitelor ariilor protejate vizează ariile de interes naţional, nu siturile Natura 2000, şi că legislaţia europeană privind protecţia mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz. CCR a mai argumentat că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) reprezintă o aplicare a atribuţiilor existente ale CSAT, nu instituirea unei atribuţii noi. Curtea a respins totodată criticile privind încălcarea principiului bicameralismului, lipsa unui nou aviz al Consiliului Legislativ şi pretinsa retroactivitate a legii.

Alte articole

Negocierile de la Cotroceni au eșuat. Nicușor Dan nu s-a înțeles cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pe tema Legii salarizării. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Victor Ponta, atac la Nicușor Dan: „Suntem deja în iad. Am sperat să avem un președinte care să își învețe meseria înainte să ajungă în funcție, nu să se califice la locul de muncă”

Acum, Nicușor Dan se folosește de dreptul constituțional conform căruia poate cere parlamentului, o singură dată, reexaminarea unui act normativ.

Prin solicitarea transmisă parlamentului, preşedintele cere o nouă analiză legislativă, fără a contesta decizia CCR, dar invocând necesitatea unor reguli mai clare, a unor garanţii de mediu suplimentare şi a unei corelări cu legislaţia adoptată între timp, notează news.ro.

Argumentele lui Nicușor Dan

În cererea de reexaminare, Administraţia Prezidenţială susţine că parlamentul trebuie să analizeze din nou nu doar forma legii, ci şi necesitatea, oportunitatea şi eficienţa soluţiilor legislative.

Potrivit documentului, fundamentarea iniţială a legii se bazează, în principal, pe situaţia preţurilor la energie din 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Reexaminarea are loc, însă, în august 2026, iar datele tehnice, economice, energetice şi de mediu nu ar fi fost actualizate corespunzător.

Preşedintele Nicuşor Dan atrage atenţia că existenţa unor aprobări emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai păstrează, după aproape două decenii, aceeaşi fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică.

Citește și PSD deschide calea pentru Alexandru Nazare la Palatul Victoria. Bogdan Ivan: „Ar fi o variantă foarte bună”

În opinia Preşedinţiei, ar trebui verificate, între altele, stadiul actual al lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuţiei, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcţiune şi existenţa unor soluţii alternative.

Un alt argument se referă la existenţa mai multor reglementări care vizează proiectele hidroenergetice şi obiectivele de interes public major. Administraţia Prezidenţială menţionează Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022, acte normative privind securitatea naţională, legislaţia referitoare la evaluarea impactului asupra mediului şi noile dispoziţii privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

Suprapunerea acestor regimuri juridice ar putea genera, potrivit documentului, competenţe concurente, proceduri dificil de corelat şi noi litigii. În acest context, preşedintele consideră necesară analizarea unui cadru legislativ unitar, care să stabilească clar proiectele vizate, autorităţile competente, procedurile de autorizare şi garanţiile pentru protecţia mediului.

Cererea de reexaminare propune şi clarificarea unor noţiuni şi proceduri din lege. Printre acestea se numără:

• definirea termenului ”beneficiar” şi stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entităţii care poate solicita modificarea limitelor unei arii protejate
• precizarea expresă că derogarea nu se aplică suprafeţelor care se suprapun cu situri Natura 2000
• introducerea unor studii ştiinţifice şi avize de specialitate înainte de modificarea limitelor ariilor protejate
• instituirea unui mecanism clar de coordonare cu autorităţile responsabile de protecţia păsărilor şi de evaluarea impactului asupra mediului
• definirea noţiunilor de ”mentenanţă”, ”retehnologizare” şi ”modernizare”
• stabilirea unor criterii pentru diferenţierea lucrărilor cu impact redus de intervenţiile care pot modifica semnificativ instalaţiile sau mediul înconjurător

Administraţia Prezidenţială susţine că actul normativ, în forma actuală, oferă garanţii procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafeţe din ariile protejate decât cele prevăzute pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.

Citește și Consilierul lui Nicușor Dan apără noua Lege a salarizării: „Cine spune că această lege este mai proastă decât ceea ce avem în clipa de față, nu a citit legea”