BNS cere referendum național pentru schimbarea Constituției. Sindicaliștii cer reglementarea stării de alertă: „România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză”

Blocul Național Sindical (BNS) solicită declanșarea procedurii de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național pentru introducerea explicită a stării de alertă în Legea fundamentală.

Sindicaliștii susțin că este necesară stabilirea unor limite constituționale clare pentru atribuțiile Guvernului în astfel de situații și un control parlamentar asupra măsurilor adoptate.

BNS cere președintelui Nicușor Dan și Guvernului să înceapă „de îndată” consultările pentru modificarea Constituției, în contextul instituirii stării de alertă pentru gestionarea situației din sectorul energetic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Directorul Centralei de la Cernavodă explică de ce nu poate fi repornit Reactorul 2 în următoarele 10 zile

Alte articole

BNS a sesizat Comisia Europeană și Parchetul European privind achizițiile făcute de România prin programul SAFE

BNS reclamă Oracle la Inspecția Muncii și la Comisia Europeană: liderii sindicali, concediați la doar șase zile de la înființarea sindicatului, iar negocierile pentru contractul colectiv de muncă, blocate

Blocul Național Sindical consideră că starea de alertă trebuie reglementată direct în Constituție, alături de starea de urgență și starea de asediu, prevăzute în prezent de articolul 93.

„Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări”, transmite BNS.

Sindicaliștii susțin că scopul unei asemenea modificări nu ar fi acordarea unor atribuții suplimentare Executivului, ci stabilirea unor limite clare în interiorul cărora Guvernul să poată acționa în situații excepționale.

BNS cere, printre altele, stabilirea duratei maxime a stării de alertă, a condițiilor în care aceasta poate fi prelungită și a mecanismelor de control asupra măsurilor adoptate de Guvern.

Solicitarea sindicaliștilor vine după ce, la 31 iulie 2026, a fost instituită starea de alertă pentru gestionarea efectelor reducerii producției de energie electrică.

Aceștia arată că, spre deosebire de starea de urgență și starea de asediu, starea de alertă este nu este reglementată direct în Constituție, ci prin legislație ordinară.

Starea de alertă a fost utilizată la nivel național și în perioada pandemiei de COVID-19, după încheierea stării de urgență. Măsura a fost prelungită succesiv, pentru perioade de câte 30 de zile, timp de aproape doi ani.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor”, avertizează BNS.

Sindicaliștii vor ca viitoarea reglementare constituțională să stabilească clar autoritatea care poate institui starea de alertă, durata acesteia, condițiile de prelungire și limitele în care Guvernul poate adopta măsuri excepționale.

Citește și : Ministerul Energiei, anunț despre declanșarea procedurii de oprire a reactorului 2 de la Cernavodă: „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene”

Organizația sindicală mai solicită:

control parlamentar asupra măsurilor adoptate;
limite clare pentru restrângerea drepturilor și libertăților;
protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social;
fundamentarea și motivarea măsurilor adoptate;
mecanisme clare pentru încetarea stării de alertă;
revenirea la regimul normal de guvernare după dispariția situației care a generat măsura.

BNS cere ca eventualul proiect de revizuire a Constituției să fie elaborat în urma consultării partenerilor sociali, a societății civile, a mediului academic și a specialiștilor în drept constituțional.