Mugur Isărescu a prezentat joi Raportul asupra inflației, ediția august 2026, într-un moment în care rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în iunie. Scăderea imoportantă a venit în mare parte pe fondul dispariției din comparația anuală a unor șocuri produse în vara anului trecut.
BNR se așteaptă ca procesul să continue în lunile următoare, dar a devenit mai prudentă în privința finalului de an.
„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului”, a declarat Isărescu.
„Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România”, a explicat guvernatorul.
Prpgnoza precedentă, prezentată în luna mai, indica o inflație de 5,5% la finalul anului 2026, după ce estimarea fusese deja revizuită semnificativ în sus ca urmare a crizei energetice.
Dincolo de evoluția prețurilor, mesajul guvernatorului pentru economie a fost unul prudent.
„Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”, a declarat Isărescu.
BNR vede o cerere internă tot mai slabă, ceea ce reprezintă o problemă pentru economie, dar în același timp reduce presiunile asupra prețurilor.
„Consumul privat și-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii apelului la creditare la nivelul populației și al unui nivel scăzut de încredere în rândul consumatorilor”, a explicat guvernatorul.
Cele mai recente date disponibile pentru PIB arată că economia a stagnat în primul trimestru față de ultimele trei luni din 2025, iar față de perioada similară a anului trecut PIB-ul a fost mai mic cu 1,1% pe seria ajustată sezonier și cu 1,2% pe seria brută.
Slăbirea consumului este, în schimb, „un factor pozitiv” din perspectiva inflației, potrivit lui Isărescu.
Energia rămâne una dintre principalele surse de risc pentru inflație.
Isărescu a explicat că scumpirea materiilor prime energetice a dus la creșteri ale prețurilor altor combustibili, în timp ce cotațiile gazelor au crescut fără ca efectul să fie transferat integral către consumatori, deoarece măsurile de sprijin au fost menținute.
În România a apărut însă și un efect al vremii extreme.
„Avem un efect întârziat, canicula, care a alimentat scumpiri la electricitate”, a spus guvernatorul.
Seceta și temperaturile foarte ridicate au afectat producția de energie și au determinat BNR să își modifice prognoza pentru finalul anului.
La presiunile energetice se adaugă efectele conflictului din Golf. Isărescu a spus că acesta a perturbat prețurile mai multor materii prime, iar împreună cu problemele de pe piața microcipurilor a generat presiuni suplimentare asupra lanțurilor de producție.
BNR își construiește prognoza pe ipoteza unei normalizări treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, însă guvernatorul a avertizat că situația se poate modifica rapid.
„Ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a spus Isărescu.