Dragoș Pîslaru ar fi trimis la Bruxelles o formă secretă a Legii salarizării, însă Comisia Europeană nu ar fi de acord cu forma (surse)

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, ar fi trimis la Comisia Europeană o formă secretă a Legii salarizării, fără o discuție cu sindicatele sau cu liderii politici, conform surselor Antena 3 CNN.

Liderii politici ce au participat săptămâna trecută la discuțiile convocate de Nicușor Dan privind Legea salarizării au declarat că nu au văzut vreo formă a acestei legi, care ar avea o anvelopă salarială de 12 miliarde de lei în plus față de actuala anvelopă salarială din salarizarea bugetară.

Citește și : Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dragoș Pîslaru a spus, pentru Antena3.ro, că nu vor mai exista declarații despre proiectul de lege până nu se vor finaliza discuțiile cu Bruxelles-ul.

Alte articole

Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

Adrian Negrescu: Legea salarizării, un cadou de 12,1 miliarde lei despre care nimeni nu știe cum se plătește

Executivul comunitar urmează să verifice ce s-a schimbat în lege, iar România poate să se abată cu 5% de la ce a stabilit inițial cu oficialii de la Comisia Europeană. În momentul de față, draftul negociat cu oficialii de la Bruxelles nu a fost prezentat public în detaliu.

Surse politice susțin că, potrivit unor informații primite de liderii partidelor, oficialii de la Bruxelles nu ar fi de acord cu varianta de lege propusă de Pîslaru.

Între timp, președintele Nicușor Dan i-a convocat pe lideiri PSD, PNL, USR, UDMR la Palatul Cotroceni pentru discutarea proiectului, urmând, foarte probabil, ca partidele să primească o formă pe care să o analizeze.

Legea trebuie adoptată până la 31 august, pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR pentru acest jalon, în cazul în care el nu ar fi îndeplinit.

Dragoș Pîslaru a fost întrebat, săptămâna trecută, de unde vor fi luați banii pentru acoperirea suplimentară a anvelopei salariale, adică 4 miliarde de lei.

Potrivit surselor Antena3.ro, Pîslaru ar fi avansat soluția mutării în acest buget a banilor alocați prin lege pentru ajutoarele acordate urmașilor prizonierilor de război, sumă care ar însemna aproximativ 3,7 miliarde de lei anual.

Ideea nu a fost primită cu entuziasm de către liderii partidelor, care i-au sugerat să facă asta printr-un proiect de lege asumat în Parlament de PNL.

Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat pentru Antena 3 CNN că noua variantă a Legii salarizării ar fi trebuit discutată cu partenerii sociali:

„Nu știm nimic. Probabil că nici ministrul de Finanțe din guvernul demis nu știe nimic. Practic, ar fi trebuit ca proiectul nou îmbunătățit, cum spune ministrul Muncii demis, să fie înaintat partenerilor sociali, pe de o parte, partidelor politice din coaliție, pe de altă parte.

Constatăm încă o dată că mania secretomaniei și autoritarismului legat de faptul că: eu cunosc, e suficient, nu mai trebuie să știe nimeni, e o chestiune care caracterizează acest guvern demis și care, de fapt, tot timpul a făcut lucruri anormale”.

Citește și : Pensia pe care o va încasa un român care a muncit timp de 35 de ani pe un salariu cuprins între 4.000 și 5.000 de lei

Rezultatul noii Legi a salarizării va fi conflicte sociale de stradă, a mai spus Bogdan Hossu:

„ Atât în domeniul învățământului, cât și în domeniul sănătății, ideea unor eșalonări în acordarea drepturilor salariale nu este acceptată, tocmai din cauza inflației, a insecurității că acest guvern demis va putea avea un cuvânt de spus în viitoarea coaliție sau viitoarea guvernare care va respecta angajamentele respective. Pe partea sindicală, probabilitatea de a fi acceptată noua formă, pe care nu o cunoaștem, este deosebit de mică.

Rezultatul va fi conflicte sociale de stradă. Sperăm ca partidele din vechea coaliție să respecte angajamentele politice luate și mă refer în special la UDMR și la PSD, de a nu accepta trecerea la vot a unei legi care este discriminatorie pentru mare parte dintre salariații din Educație și Sănătate”.