Datoria României a trecut de 60% din PIB. Ministerul Finanţelor a informat Guvernul că se îngheață cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistența socială

Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o informare privind implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, după ce datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. Cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pâslaru este atacat şi de propriii angajaţi

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit lui Nazare, depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.

Alte articole

Prețul motorinei ar urma să scadă sub 10 lei. Ministerul Finanțelor reduce temporar cu 20% acciza la motorina standard

Situație dezastruoasă după ce datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. Adrian Negrescu: „Dobânzile pe care România le plătește în prezent sunt cele mai mari din Europa”

„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Câr timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a explicat Nazare.

El a subliniat că această abordare trebuie să stea inclusiv la baza elaborării noii legi a salarizării.

„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare. (…) În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a afirmat Nazare.

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.

În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026.

Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB
Informarea transmisă Guvernului face referire și la Regulamentul UE 2024/1263. Acesta prevede că, pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete.

Această traiectorie trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub nivelul de 3% din PIB.

Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

În cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru perioada de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.

Planul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în perioada 2025-2031 și crearea condițiilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

Plafoanele pentru cheltuielile nete
România a primit, prin recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025, recomandarea de a menține cheltuielile în limitele prevăzute.

Plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de:

• 2,6% în 2026;
  4,6% în 2027;
  4,4% în 2028;
  4,2% în 2029;
  4,0% în 2030.

Potrivit informării Ministerului Finanțelor, respectarea acestor plafoane și realizarea ajustării fiscale prevăzute în plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Avertisment dur al OCDE în Raportul pentru România: fără consolidare fiscală serioasă, datoria publică devine nesustenabilă Măsurile prevăzute de legislația națională ca urmare a depășirii pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar urma să ajungă la:

• 61,8% din PIB în 2026;
  63,3% din PIB în 2027;
  63,9% din PIB în 2028.

Ulterior, datoria este estimată să intre treptat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în conformitate cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după un nivel de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Potrivit informării, măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Ministerul Finanțelor precizează că prezentarea informării reprezintă o obligație a instituției, în condițiile în care depășirea pragului de 60% din PIB impune prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice.

Datoria publică explodează: factura românilor a crescut cu 1,5 miliarde de euro în doar 60 de zile Documentul prezintă consecințele depășirii pragului de 60% din PIB și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mecanismul gradual de intervenție pentru nivelurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. În prezent, după depășirea pragului de 60%, sunt menținute măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Potrivit documentului, continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv menținerea stabilității finanțelor publice și a capacității statului de a susține, pe termen mediu și lung, investițiile și serviciile publice.

Reducerea graduală a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute ca măsuri pentru diminuarea necesarului de finanțare al statului, menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile și reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Informarea arată că respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate urmărește o economie mai stabilă și mai predictibilă, cu o capacitate mai mare de a finanța prioritățile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare

Există şi veşti bune! Ministerul Finanţelor: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare: economia își încetinește semnificativ ritmul de contracție și oferă semnale de stabilizare. Următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere sustenabilă 

Cele mai recente date publicate azi de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

În trimestrul al doilea din 2026, contracția anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, față de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluția indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătățire a activității economice în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură.

Dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activității economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum și a fost însoțită de deficit fiscal și extern ridicate, investițiile continuă să joace un rol important în susținerea activității economice.

În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.
Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Investițiile, principalul motor al activității economice în perioada de ajustare

În actuala perioadă de ajustare, investițiile rămân unul dintre principalii factori de susținere a activității economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.

Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternică a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 56%.

Efectele acestui efort investițional depășesc însă contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice.

O infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.

Prin urmare, investițiile realizate în această perioadă nu susțin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și creștere sustenabilă în anii următori.

Dezechilibrul extern continuă să se ajusteze

În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeași perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.

Evoluția reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.

Ministerul Finanțelor analizează însă această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte a investițiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea și modernizarea capacității productive pot contribui la creșterea competitivității, substituirea unor importuri și consolidarea capacității de export a economiei.

Inflația începe să coboare, iar presiunile asupra economiei se temperează

Evoluția recentă a inflației indică, de asemenea, reluarea procesului dezinflaționist.

Evoluția recentă a prețurilor indică reluarea procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.

La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie și impun prudență în evaluarea perspectivelor.

Reducerea treptată a inflației este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică. Pe măsură ce inflația se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire graduală a consumului.

O economie care își schimbă treptat modelul de creștere

Imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei românești.

Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile – în special cele susținute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive a economiei.

Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe.

Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export sunt elementele care pot susține această tranziție.

Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.

Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.

„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre.”, subliniază ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.