Sindicatele din Educație cer partidelor să nu voteze noua Lege a salarizării: „O sfidare directă la adresa salariaților din învățământ”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, care reprezintă peste 300.000 de angajați din Educație, se opun formei actuale a proiectului Legii salarizării și solicită partidelor parlamentare să îl respingă.

Sindicatele din Educație cer partidelor să respingă noua Lege a salarizării

Sindicaliștii susțin că proiectul prezentat de Guvern nu rezolvă problemele salariale existente în Educație ci, dimpotrivă, accentuează diferențele dintre angajații din învățământ și cei din alte familii ocupaționale.

Reacția sindicatelor vine după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat joi, 20 august, noua variantă a Legii salarizării partidelor politice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Documentul include și o nouă grilă pentru angajații din învățământ, cu o valoare de referință redusă de la 4.100 la 4.000 de lei și coeficienți mai mici pentru unele funcții.

Alte articole

Traian Băsescu crede că Nicușor Dan a chemat degeaba partidele la discuții privind Legea salarizării. ”Le-a dat exact ce vreau să audă. Să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon”

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, explicații privind creșterea coeficienților de salarizare pentru profesori. Ce s-a discutat la Cotroceni

Citește și : Noile reguli privind admiterea la liceu, criticate de Consiliul Național al Elevilor: ”Ajung în sala de concurs cu oportunități profund diferite”

Sindicaliștii consideră că forma propusă nu respectă angajamentele asumate de stat după greva generală din 2023 și avertizează că măsurile ar putea agrava criza de personal din sistemul de educație.

Aceștia atrag atenția și asupra numărului în creștere al profesorilor fără studii de specialitate, susținând că peste 6.300 de cadre didactice se află în această situație, ceea ce afectează mai mult de 150.000 de elevi.

În comunicatul transmis, pe care îl redăm mai jos, cele trei federații sindicale îi îndeamnă pe parlamentari să respingă proiectul Legii salarizării în forma actuală și califică propunerea Guvernului drept o „ofertă pe care o refuzăm categoric”.

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, care reprezintă interesele a peste 300.000 de salariați – solicită ferm tuturor partidelor politice parlamentare să nu voteze proiectul legii salarizării, în cazul în care acesta va ajunge în Parlament. Forma actuală a acestui document demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital.

Acest ultim proiect propus de Executiv reprezintă o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ, deoarece nu ține cont de actele normative adoptate și asumate de statul român în urma grevei generale din anul 2023. Promisiunile făcute atunci pentru a debloca situația provocată de acțiunile de protest și documentele oficiale pe care și-au pus semnătura oficiali ai României sunt acum călcate în picioare, dovedind o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral.

În replică la declarațiile domnului ministru al Muncii, îi transmitem că a reușit contraperformanța ca „oferta de nerefuzat” promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric. Mai mult, atragem atenția Guvernului și partidelor politice asupra situației critice în care ne aflăm în prezent, învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate. Una dintre cele mai grave consecințe ale măsurilor luate prin Legea nr. 141/2025 este aceea că numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la alarmanta cifră de 6.300, ceea ce înseamnă că peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări.

Actualul proiect de act normativ nu rezolvă inechitățile create prin ordonanțele „trenuleț”, aplicate Legii nr. 153/2017, de limitare a drepturilor personalului din învățământ, ci, mai mult, adâncește în sens negativ diferențele de valoare dintre familia ocupațională învățământ și celelalte familii ocupaționale, așa cum o arată și rezultatul evaluărilor Băncii Mondiale.

Doamnelor și domnilor parlamentari, aveți o singură opțiune onorabilă: respingerea fără nicio ezitare a acestei legi. Orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești și o lipsă de respect față de cei care formează viitoarele generații.”, se arată în comunicatul sindicaliștilor din Educație.

Ce prevede noua variantă a Legii salarizării pentru profesori

Noua formă a proiectului prevede mai multe modificări pentru angajații din Educație. Printre ele se află acordarea unor sume suplimentare pentru profesorii care sunt diriginți, în funcție de numărul de elevi din clasă.

Diriginții ar urma să primească 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 400, 600 sau 800 de lei brut pe lună, în funcție de numărul de elevi.

Proiectul modifică și modul de calcul al plății cu ora, care ar urma să fie stabilită prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.

În învățământul universitar este prevăzut, de asemenea, un spor pentru profesorii care îndeplinesc atribuții de tutore de an, de până la 234 de lei pe lună.

Citește și : Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, explicații privind creșterea coeficienților de salarizare pentru profesori. Ce s-a discutat la Cotroceni

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că Guvernul a încercat să găsească resurse suplimentare pentru Educație și Sănătate, însă posibilitățile bugetare sunt limitate. Potrivit acestuia, orice majorare suplimentară în actualul context ar fi „populistă”.