DOCUMENT Cum argumentează CCR girarea amendamentului ”Fritz” din noua lege a integrității. ”Legea nouă se va aplica şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”

Amendamentul ”Fritz”, ce stabilește că demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile, a fost declarat constituțional, luni, de Curtea Constituțională a României (CCR).

Din pricina acestui amendament, edilul Timișoarei riscă să-și piardă mandatul.

Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă nu respectă termenul-limită de adoptare, 31 august, România pierde 770 de milioane de euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Amendamentul cu pricina, introdus în actul normativ de PSD, a fost contestat la CCR de USR, PNL și președintele Nicușor Dan.

Alte articole

Mobilizare la protest în Timișoara, după apelul lui Dominic Fritz. Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu critică demersul: ”După 36 de ani de la Revoluție, la Timișoara, unii cheamă la miting nu pentru integritatea funcției publice, ci împotriva ei”

Bolojan, nouă reacție dură după ce CCR a girat amendamentul Fritz. ”A vota un jalon PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică”

Conform unui document referitor la decizia luată în 17 august, CCR a considerat că ”legea nouă se va aplica atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”.

În favoarea amendamentului au votat cinci judecători (Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Csaba Asztalos, Mihaela Ciochină), în vreme ce șefa CCR, Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dragoș Dacian s-au pronunțat contra. Al nouălea judecător constituțional, Bogdan Licu, a absentat.

Citește și Nicușor Dan, despre decizia CCR privind Legea integrității: ”Argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea pe alte sesizări care mi-au fost respinse”

CCR menționează, în același document, că noțiunea ”stat de drept”, consacrată de Constituţie, presupune capacitatea statului de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituţiile şi autorităţile publice.

”Aceasta implică, în mod necesar, obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale, în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici sau privaţi care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini.

Statul este dator să creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea funcţiilor sale de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală”, se mai arată în document.

În aceste condiții, argumentează judecătorii constituționali, se impune ”considerarea efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi”, notează g4media.

Dominic Fritz a reacționat imediat după ce decizia CCR din 17 august, pe care a criticat-o dur. Edilul Timișoarei a acuzat majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un ”abuz de putere” și anunță că va contesta situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Citește și Bolojan, nouă reacție dură după ce CCR a girat amendamentul Fritz. ”A vota un jalon PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică”