CNSAS arată cum racola Securitatea elevi informatori fără ca părinții să știe. Se făceau verificări și în internate și tabere: „Copiii trebuiau să declare că nu vor discuta cu absolut nimeni”

CNSAS a publicat marți mai multe documente din ultimele luni ale regimului comunist din România, care arată amploarea supravegherii exercitate asupra elevilor și profesorilor. Școala era privită de Securitate nu doar ca un spațiu educațional, ci și ca un mediu în care puteau apărea presupuse „riscuri” politice.

Potrivit documentelor de arhivă, poliția politică urmărea inclusiv recrutarea unor copii și adolescenți care să ofere informații despre colegii sau profesorii lor.

CNSAS descrie practica drept una dintre formele prin care regimul comunist a introdus frica și neîncrederea până și în mediul școlar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Partidul împreună cu instrumentul său coercitiv și de represiune, Securitatea, a forțat copiii să își toarne colegii și profesorii, a sădit în mințile fragede frica și neîncrederea, a transformat școala într-un câmp al luptei ideologice absurde, inventând pericole și duşmani imaginari”, susține CNSAS.

Alte articole

Nostalgia epocii Ceaușescu, alimentată prin noi mesaje agramate pe conturi-fantomă. CNSAS demontează mitul industriei comuniste înfloritoare. DOCUMENT

Verdict definitiv al ICCJ. Academicianul Mircea Dumitru nu a fost colaborator al Securităţii. Recursul CNSAS a fost respins

Citește și : Reglare de conturi și urmărire ca-n filme pe străzile din Brașov. Poliția a intervenit de urgență pentru a opri răfuiala golănească. Mai mulți agenți au fost răniți și au cerut ajutorul mascaților

Contactarea și recrutarea elevilor nu se putea realiza, însă, fără implicarea unor cadre didactice, potrivit instituției. Printre acestea se puteau afla directorii școlilor sau diriginții.

„Dacă unii dintre profesori erau implicați în contactarea copiilor de către Securitate, această acțiune se petrecea fără acordul și cunoștința părinților. Mai mult, în angajamentul pe care erau puşi să îl semneze, copiii trebuiau să declare că nu vor discuta cu absolut nimeni despre relaţia lor cu poliţia politică şi despre informațiile pe care le vor furniza Securității”, precizează CNSAS.

Printre documentele prezentate se află un plan întocmit în ianuarie 1989 de Inspectoratul Județean Vrancea al Ministerului de Interne. Documentul stabilea activitățile Serviciului I „în problema învățămînt-tineret” pentru întregul an.

Securitatea își propunea să „apere tineretul de influențele nocive ale cercurilor reacționare din străinătate” și să urmărească orice presupuse „acțiuni ostile” ale elevilor sau profesorilor.

Documentul arată că rețeaua informativă din școlile județului era formată din „9 informatori, 270 persoane de sprijin, din care 64 cadre didactice, 7 rezidenți, 25 surse cu aprobare (cadre didactice) și 11 gazde”.

Printre categoriile urmărite se numărau elevii considerați „problemă”, persoane cu „preocupări mistico-religioase”, cadre didactice acuzate de dezinteres față de educația elevilor, dar și persoane care aveau „legături suspecte cu cetățeni străini”.

În vizorul Securității intrau inclusiv cadre didactice și elevi de naționalitate maghiară sau persoane care aveau rude ori alte legături considerate relevante din punct de vedere operativ.

Supravegherea nu se limita la sălile de clasă, iar documentele arată că internatele școlare urmau să fie verificate lunar pentru identificarea unor presupuse „stări de spirit negative”.

Și taberele școlare intrau în atenția Securității. Pentru acestea erau prevăzute verificări directe la fiecare serie și folosirea unor „mijloace T.O.”

Poliția politică urmărea inclusiv persoanele care dețineau aparatură video și difuzau contra cost filme sau alte programe considerate „necorespunzătoare, îndeosebi, pentru tineret”.

Elevii și profesorii care plecau în străinătate erau, de asemenea, monitorizați. Planul prevedea ca aceștia să fie „pregătiți informativ la plecare”, iar după întoarcere să poarte discuții cu reprezentanții Securității pentru obținerea unor informații considerate „cu valoare operativă”.

Un alt document, datat 30 octombrie 1989, arăta că Securitatea avea planuri concrete pentru recrutarea unor tineri din Focșani.

Este vorba despre un „Plan de recrutare pentru încadrarea informativă a mediilor frecventate de tineretul neorganizat din Focșani”, în care erau vizate locuri precum cofetăriile, discotecile, formațiile de teatru și grupurile care organizau programe video la domiciliu.

Mai mult, Securitatea urmărea recrutarea unor surse chiar din rândul elevilor care făceau parte din formațiile de teatru ale unor licee din Focșani.

În document apare explicit planul pentru recrutarea unui „p.s. elev în problema artă-cultură la formația de teatru Liceul UNIREA”. Prevederi similare erau incluse pentru formațiile de teatru ale Liceului „Al. I. Cuza” și Liceului Industrial nr. 1 din Focșani.

Citește și : Primă de pensionare de 532.000 de euro la ROMATSA. Regia autonomă a cheltuit aproape 20 de milioane de lei în 2026 pentru 12 pensionari

„Mecanismul funcţiona orb şi absurd, şi avea menirea să apere cu orice preţ privilegiile unei oligarhii politice. Niciun preț nu era prea mare, nici măcar cel al inocenței copiilor patriei”, transmite CNSAS.